Între cele mai întâlnite stereotipuri rasiale despre romi aruncate de homunculii care-l au pe Mareşalul Antonescu în suflet sunt cele de genul: nu respectă nimic, nu cred în legi sau nu cred în justiţie. Ei bine, ei cred în dreptatea comunităţii lor, care se face printr-un tribunal numit stabor.
Nu se ştiu prea multe despre această judecată, pentru că majoritatea romilor ar fi mai dispuşi să primească un străin în casele lor, decât la aceste procese. Dar fotograful Mugur Vărzariu a reuşit să arunce o privire şi să fotografieze o astfel de adunare. Curios să aflu cum funcţionează cea mai ermetică parte a comunităţii rome, l-am sunat să-l întreb cum decurge un stabor.
Videos by VICE
VICE: Buna Mugur. Cum ai ajuns la stabor?
Mugur Vărzariu: Am ajuns acolo pentru c-am mai lucrat cu aceşti oameni şi ştiu ce fel de materiale realizez. Trebuia să plec din oraș când m-a sunat cineva că are loc un stabor în Bucureşti şi m-a invitat să vin. N-am apucat să stau decât vreo trei ore, deşi staborul în sine a durat trei zile. Oricum, problema a rămas încă în discuţie şi eu doresc să continui proiectul.
Care era problema?
Era o cauză delicată, un proces de divorţ. Bărbatul era acuzat că-şi înşelase soţia cu o gajoaică (o femeie care nu e de etnie romă), iar după mai mulţi ani femeia a plecat cu copiii. Ea voia casa, dar soţul nu accepta şi-i cerea să se întoarcă la el cu copiii, sub promisiune că va rupe relaţia cu amanta.
Explică-mi cum funcţionează staborul în general.
Ei bine, la romi cele două parţi dintr-un proces îşi prezintă unii altora nişte candidaţi de judecători, din care în cele din urmă vor fi aleşi vreo trei. În prima fază discută separat cu ambele părţi, apoi încearcă să rezolve problema prin mediere. Fac vizite timp de aproximativ o săptămână. Dacă părţile sunt într-un conflict foarte încins, judecătorii trebuie să realizeze medierea mergând dintr-o parte în alta. E interesant că abia din 2013 s-a introdus medierea şi în cazurile civile de la noi, deşi era folosită şi înainte în dreptul comercial.
Şi dacă eşuează medierea?
În caz că una din părţi nu e de acord cu medierea, se ajunge la judecata staborului. Judecătorii, romii implicaţi şi familiile lor se întrunesc la un fel de tribunal organizat la o reşedinţă particulară. Acolo vin cu martori şi dovezi şi se fac dezbateri ca la un proces normal dintr-un tribunal.
Cât durează o astfel de judecată?
În medie cinci zile, deşi nu are o limită oficială şi are forma unei mese de familie, după cum se vede şi-n imagini. Totuşi părţile implicate trebuie să plătească şi să găzduiască judecătorii şi martorii, aşa că nu se extind prea mult dezbaterile ca la noi. Pe lângă stresul financiar e şi unul fizic, nervii sunt întinşi la maximum şi de multe ori se ajunge la certuri aprinse.
Şi cum se încheie procesul?
Într-un final judecătorii iau o decizie irevocabilă asupra cazului, care constă într-o despăgubire financiară. Chiar şi în caz de crimă pedeapsa maximă după legea romilor este tot în bani, pentru că tribunalul lor nu are dreptul să dea pedepse fizice sau să încarcereze pe cineva.
Cei condamnaţi de stabor nu pot pur şi simplu să nu plătească?
Dacă persoanele care au pierdut procesul refuză să plătească, comunitatea romilor şi staborul îşi iau mâna de pe ei. Asta înseamnă că şi dacă persoana în cauză ar fi decapitată, tot nu ar avea cineva dreptul să ceară stabor pentru ea, pentru c-a refuzat judecata anterioară.
Citește și:
ONG-urile de romi sunt prea ocupate cu fondurile UE, ca să discute cu cei pe care-i reprezintă
În România este epidemie de HIV
Noua generaţie de romi este într-o situaţie sumbră
Brăţara (dreapta) o vrăjitoare de etnie romă discută cu o rudă în faza de reconciliere a unui proces de divorţ.
O femeie de etnie romă urmăreşte atent procesul.
Dezbaterile între Brăţara şi rudele sale îndepărtate continuă.
Femeile rome din diverse zone ale ţării au venit special pentru stabor.
Oameni de toate vârstele pot participa la dezbaterile din stabor.
Staborul ţine cinci zile în medie.
Cele două parţi trebuie să acopere costurile judecătorilor şi să găzduiască martorii.
