Articolul a apărut inițial pe Motherboard.
Stephen Hawking a fost unul dintre principalii fizicieni și cosmologi teoreticieni ai timpurilor noastre. El nu a primit niciodată un Premiu Nobel, deoarece cercetările sale asupra fizicii cuantice și a termodinamicii găurilor negre au fost cu mult înaintea posibilității verificării experimentale.
Videos by VICE
Însă merită menționat că „radiația Hawking”, din teoriile găurilor negre artificiale, au fost recent observate în laborator, și se pare că e posibil ca viitoarele experimente asupra găurilor negre artificiale să-i fi adus lui Hawking un Nobel pentru studiile teoretice mult avansate. Însă, nu vom afla niciodată, deoarece premiul Nobel este oferit doar oamenilor de știință în viață.
Hawking a murit la vârsta de 76 de ani.
Pentru mine și mulți alți futuriști, Hawking a fost și este în continuare un erou care reprezintă spiritul uman de nesupus. În pofida unei boli neiertătoare, care l-a imobilizat într-un scaun cu rotile o mare parte din viața adultă și l-a privat progresiv de abilitățile sale, Hawking nu a renunțat. El s-a căsătorit de două ori și a făcut trei copii. Incapabil să vorbească sau să scrie, el s-a folosit de device-uri high-tech cu interfață futuristă pentru a putea comunica.
Hawking a fost mai mult decât un om de știință, a fost și scriitor științific și un erudit vizionar, interesat de explorarea spațiului și colonizare, Inteligență Artificială (AI) și viitorul pe termen lung al speciei noastre. În speculațiile sale filozofice, precum și în viața personală, Hawking nu și-a impus nicio limită.
„Eu consider că ceea ce ne face unici e că putem transcende propriile limite”, a spus Hawking în 2016, la cea de-a 55-a aniversare a călătoriei spațiale a lui Yuri Gagarin, unde a anunțat inițiativa Breakthrough Starshot, pentru a trimite prima sondă robotică printre stele. „Natura ne împământează. Dar eu tocmai am zburat în America. Natura îmi interzice să vorbesc. Dar eu sunt aici.”
Lansat de miliardarul rus Yuri Milner, Breakthrough Starshot este un program de o sută de milioane de dolari, cu scopul dezvoltării tehnologiei de nano-sonde și fascicule de lumină cu puterea de a accelera sondele la 20% din viteza luminii, suficient de rapide pentru cât să ajungă la cel mai apropiat sistem solar într-o generaţie. Hawking a făcut parte din consiliul Breakthrough Starshot, alături de Milner și Mark Zuckerberg.
„Limita cu care ne confruntăm acum este spațiul vast dintre noi și stele”, a adăugat Hawking. „Însă, acum putem să-l parcurgem. Cu fascicule de lumină, pânze solare și cele mai ușoare nave spațiale construite vreodată, putem lansa o misiune către Alpha Centauri într-o generație. Astăzi, ne angajăm la acest mare pas în cosmos. Pentru că suntem ființe umane și este în natura noastră să zburăm.”
Într-un discurs de la festivalul de știință din 2017, Hawking a cerut relansarea și accelerarea programului spațial, pentru „a eleva umanitatea” și a le oferi oamenilor un scop. „Eu sunt convins că oamenii trebuie să părăsească Pământul”, a spus el. „Noi trebuie să re-insuflăm entuziasmul începutului explorării spațiale din anii ‘60. Dacă umanitatea vrea să supraviețuiască următoarele milioane de ani, viitorul nostru depinde de explorarea curajoasă a locurilor unde nu am mai ajuns vreodată.”
În scrierile sale pentru The Independent, în colaborare cu Stuart Russell, Max Tegmark și laureat al premiului Nobel, Frank Wilczek, Hawking a observat că cercetările în Inteligență Artificială au avansat rapid și ar putea produce roboți mai inteligenți decât oamenii. „Nu există limite fundamentale a ceea ce se poate realiza”, au declarat cercetătorii. „Nu există o lege fizică care exclude particulele din a fi organizate în feluri care să exceleze în calcule și mai avansate, decât a aranjamentului de particule al creierului uman.”
Oamenii de știință au avertizat în privința dezvoltării neglijente a tehnologiei AI, care ar putea atrage riscuri importante, cum ar fi arme autonome și șomaj tehnologic. Pe termen lung, s-ar putea să nu mai putem controla deloc roboții cu Inteligență Artificială avansată.
Poate Hawking s-a gândit că umanitatea va fi înlocuită treptat de roboți cu putere cognitivă. „Acești roboți vor reprezenta o nouă formă de viață, bazată pe componente mecanice și electronice, decât pe macromolecule”, a spus el. „Într-un sfârșit, ar putea înlocui ADN-ul, la fel cum, posibil ca ADN-ul să fi înlocuit o formă de viață mai timpurie.”
Însă există o posibilitate și mai atrăgătoare: descendenții noștri vor găsi modalități de a copia mintea umană în computere avansate, un proces ipotetic, cunoscut sub denumirea de mind uploading, și a de a crea o simbioză cu mașinăriile cognitive. „E o posibilitate teoretică de a copia creierul într-un computer, pentru a oferi o formă de viață după moarte”, a spus Hawking. „Însă, asta depășește capacitățile noaste actuale.”
Merită menționat și că o dezvoltare importantă anunțată recent, la o zi după moartea lui Hawking, ar putea permite generațiilor în viață să-și conserve creierul, până când sunt dezvoltate capacități de a încărca psihicul într-un computer. Poate unii dintre cititori vor realiza visul lui Hawking, și vor transcende stelele sub forma unor minți electronice.
Giulio Prisco este un futurist, fizician, teoretician și cercetător în știința calculatoarelor. El scrie despre știință, tehnologie, și viitor. De asemenea, el este co-fondatorul inițiativei Space Cooperative.
Citește mai multe despre Stephen Hawking:
Românii care vor ca Stephen Hawking să se ducă în Iad îți arată de ce suntem fundătura Europei
De ce l-a apucat deodată pe Stephen Hawking pasiunea pentru extratereștri?
Am vorbit cu un director Discovery despre românii care l-au înjurat pe Stephen Hawking
