Acest studiu a fost efectuat de VICE Media Group. În luna iunie, am făcut interviuri cu tineri din toată lumea despre dating și relații în timpul pandemiei. Am colectat răspunsuri de la patru mii de persoane din peste treizeci de țări. Majoritatea respondenților au avut vârste între 16 și 39 de ani.
În ciuda anxietăților și stresului cauzate de pandemie, tinerii spun că relațiile lor au devenit mai profunde.
Videos by VICE
Faptul că am petrecut mai mult timp împreună și ne-am cunoscut mai bine, fie că suntem într-o relație veche sau una nouă, ne-a ajutat să realizăm ce e important într-o relație. Mulți dintre noi ne-am rezolvat probleme vechi, ne-am reorganizat prioritățile și am renunțat la certurile mărunte. Tinerii au zis că se simt extrem de recunoscători că au avut partenerii lângă ei în perioada asta și că s-au îndrăgostit și mai tare de ei. Patruzeci și șapte la sută din persoanele aflate în relații au zis că simt că își iubesc partenerii mai mult decât înainte de pandemie.
Comunicarea a fost o parte cheie. Fie că erau comunicatori buni sau nu înainte de pandemie, pentru partenerii din cuplurile cu care am vorbit a fost esențial să se simtă ascultați, să-și facă vocea auzită. Peste jumătate dintre ei (53 de procente) au zis că, în urma pandemiei, comunicarea dintre ei și parteneri s-a îmbunătățit. Mulți au învățat lucruri noi despre parteneri, ceea ce a dus la creșterea nivelului de empatie și respect pentru ei. Șaizeci și patru de procente au zis că ei și partenerii lor sunt mai empatici unul față de celălalt cu privire la joburi și nevoi. Experiența i-a făcut să colaboreze mai bine și să-și împartă mai echitabil responsabilitățile.
Iată o selecție de răspunsuri de la persoanele cu care am vorbit.
Kate, 26 de ani
Locuiește cu partenerul
New York, SUA
Urma să ne mutăm împreună, vorbeam despre asta înainte de pandemie. Și deodată, ne-am trezit că locuim împreună când a început carantina.
Din partea mea, s-a îmbunătățit comunicarea. Nu comunic prea bine în relații. Sunt foarte deschisă cu prietenii mei, dar nu cu partenerul. Cred că tind să presupun că îmi poate citi gândurile. Acum îmi place să comunic deschis cu el. Nu am de ce să aștept trei zile ca să mă împac cu iubitul pentru o ceartă măruntă care n-ar trebui să aibă loc în timpul unei pandemii în care unii își pierd oamenii dragi fără să apuce să mai petreacă timp cu ei. Chestia asta îți schimbă perspectiva asupra timpului, totul devine mai prețios.
Simt că am trăit treizeci de ani de căsnicie în trei luni. E o provocare pe care am trecut-o amândoi cu bine și ne-a făcut mai puternici.
Slavă Domnului că sunt cu el acum și nu cu altcineva. Nu știi niciodată când ți se poate da viața peste cap și ai nevoie de cineva care vorbește pe limba ta și apreciază aceleași lucruri ca tine și te susține. Sunt foarte, foarte recunoscătoare pentru partenerul meu.
Ne dăm seama singuri ce ar trebui să rezolvăm la noi și cum îl putem ajuta pe celălalt. Nu ne așteptăm să primim mereu, am învățat să dăruim mai mult și ne-am conectat la un nivel mai profund.
Nu e o situație foarte sexy și nu doar pentru noi, ci pentru toată populația globului. În timpul pandemiei, sexul nu mai e la fel. E fie mai intens, fie mai anxios.
Cred că atmosfera și starea fiecăruia influențează libidoul. M-am gândit cum aș putea să-mi creez o atmosferă care să nu depindă de mediu extern. De exemplu, într-o seară, ne-am îmbrăcat elegant, am făcut un playlist cu muzică mișto și ne-am prefăcut că suntem într-un bar. Chiar și în serile în care am băut vin și ne-am uitat la un film, ne-am setat intenția pentru asta anterior, am decis că va fi o seară intimă și i-am dat importanță.
Kashvi, 31 de ani
Locuiește separat de partener
New Delhi, India
Pe timpul pandemiei, ne gestionăm relația prin social media și telefoane. Cred că nevoia de comunicare a crescut. Înainte eram fiecare atât de ocupați cu ale lui încât nu conta atât de mult. Acum, comunicarea e mai importantă decât orice. Sunt multe schimbări de stare și fiecare are anxietăți. Suntem într-o etapă în care ne cunoaștem mai bine și ne împărtășim cele mai intime gânduri. Îmi place că are mereu o perspectivă pozitivă, mă încurajează mult.
Inițial, am fost îngrijorată cum o să ne afecteze pandemia, pentru că ne-a prins în etapa de început a relației. Suntem în faza în care vrem să petrecem cât mai mult timp unul cu altul. Dar, în mod ciudat, pandemia nu ne-a afectat negativ relația, ba chiar a scos ce e mai bun din noi.
Layne, 26 de ani
Logodită, locuiește cu partenerul
Dallas, Texas, Statele Unite
Sunt logodită cu partenerul cu care sunt de patru ani. E un test pentru relație să reziști închis în casă cu partenerul atâta timp și să nu vă omorâți. Cred că am devenit amândoi mai vocali cu privire la emoțiile noastre. Dacă ne deranjează ceva, am învățat să spunem.
A mai fost interesant și să aflăm mai multe unul despre jobul celuilalt, pentru că lucrăm de acasă și auzim ce se vorbește în apeluri sau ședințe de Zoom. Am înțeles mai bine care sunt responsabilitățile fiecăruia la job, lucru care ne-a crescut și respectul unul față de altul. E tare să îl aud ce profesionist sună la telefon, cât de serios e când își face treaba. Mă face să mă simt mândră de el.
Îmi amintesc că i-am zis acum vreo două săptămâni că pandemia a fost excelentă pentru relația noastră, pentru că ne-a apropiat enorm. M-am îndrăgostit și mai mult de el. Acum sunt mai sigură că vreau să mă căsătoresc cu el și să-mi petrec restul vieții cu el. Mai nou, avem și un cățeluș de care avem grijă împreună. E primul nostru test ca părinți.
Dar, pe de altă parte, ne-am transformat în niște pensionari, pentru că adormim imediat ce ne băgăm în pat, ne simțim obosiți. Nu mai facem atât de mult sex, nu ne mai sincronizăm când ne apucă dorința. Dar e ok, măcar știm sigur că ne iubim și ne apreciem.
Ida, 30 de ani
Locuiește cu partenerul și trei copii
Breukelen, Olanda
Eu sunt mamă casnică, așa că sunt mereu preocupată de cei trei copii ai mei. Când partenerul meu mergea la job, eu stăteam mult timp singură acasă, până la cină. Acum că stă și el cu copiii, am mai mult timp pentru mine. Și aveam mare nevoie de asta. Pot spune că pandemia m-a ajutat să-mi recuperez sănătatea mintală.
Sper să putem avea mai mult timp împreună și în viitor, cum se întâmplă acum. Înainte mă deranja că nu îmi respecta regulile cu privire la creșterea copiilor, dar acum mi-am dat seama că fiecare are stilul lui și asta e ok.
Paola, 30 de ani
Locuiește cu partenerul și un copil
Torino, Italia
Amândoi lucrăm full-time, așa că de obicei plecam de acasă la opt dimineața și ne întorceam pe la șase seara, ne jucam un pic cu fiica noastră și apoi stătea fiecare la calculatorul lui. Când ieșeam în oraș, de obicei ieșeam separat, pentru că nu voiam să lăsăm fetița cu o bonă și unul dintre noi rămânea acasă. Acum avem un program foarte diferit. Dimineața, eu lucrez, iar partenerul se joacă cu fetița. Pe la prânz, el merge la muncă, iar eu îmi petrec după-amiaza cu fetița. Apoi luăm cina împreună, după care facem o activitate tot împreună: ne uităm la un film, stăm de vorbă sau planificăm viitorul fetiței.
Lucrurile s-au îmbunătățit mult în timpul pandemiei. În primul rând, comunicarea. Înainte, nu-i spuneam partenerului ce mă deranja. Țineam totul în mine și mă frustram maxim. Acum prefer să vorbesc, ca să știe ce mă bucură și ce mă nemulțumește. În situațiile de criză, avem o perspectivă mai largă asupra lucrurilor, nu ne mai certăm de la mărunțișuri. Am învățat să îmi aleg mai bine bătăliile și am realizat că e bine să lauzi lucrurile bune pe care le fac ceilalți, nu numai să îi critici când greșesc. Sunt recunoscătoare pentru bucuriile pe care mi le fac zi de zi fetița mea și partenerul.
Un alt lucru important pe care l-am învățat e să îi lași spațiu celuilalt, mai ales când suntem blocați împreună atâta timp. Când o persoană e supărată, e bine să îi dai spațiu să se calmeze. Eu am tendința să încerc să îl ajut pe partener de câte ori e deprimat sau supărat, dar am aflat că fiecare abordează lucrurile astea în felul lui și am învățat să respect asta.
Lucy, 26 de ani
Locuiește cu partenera și au o relație deschisă
Singapore
Partenera mea locuiește cu mine și familia mea șase zile pe săptămână și se duce acasă o dată pe săptămână. La început, mă simțeam ciudat pentru că aveam impresia că trebuie să îi dau atenție tot timpul când e în aceeași cameră cu mine. Dar, după o vreme, am început să ne simțim confortabil să fim în aceeași cameră, dar să facem lucruri diferite. Când am deschis relația, am stabilit că atunci când suntem împreună, nu stăm pe Tinder și nu ne dăm mesaje cu alte persoane. Dar de când suntem împreună non-stop, nu prea avem cum să nu facem asta. Așa că am ajuns să vorbim cu alte persoane și când suntem împreună, dar nu ne deranjează. Ba chiar ne-a crescut încrederea în relația noastră. La începutul ei, nu eram confortabile ca cealaltă să aibă o conexiune emoțională cu altă persoană. Dar e nedrept să te porți de parcă orice altcineva în afara relației noastre e neimportant și ușor de înlocuit. E normal să apară sentimente la un moment dat. Acum avem conversații complexe despre asta și e fascinant.
Înainte de pandemie, mă temeam că ne vom distruge relația dacă stăm prea mult timp împreună, dar acum m-am liniștit. Am văzut că se poate.
Alan, 25 de ani
Locuiește cu partenerul
Mexico City, Mexic
Avem un coleg de apartament și doi prieteni din China care stau cu noi în Mexico City de când a început pandemia.
Cred că perioada asta ne-a maturizat mult relația, deși suntem tineri. Când ne-am cunoscut, eu aveam 25 de ani și el 21. Așa că am evoluat mult împreună. Avem mai multă grijă pe plan financiar, mai ales că niciunul dintre noi nu mai are job. Ne planificăm totul cu mai multă atenție, nu mai cheltuim bani aiurea.
Avem și zile minunate, dar e prima oară în patru ani când stăm atât de mult împreună și nu e ușor. Au fost momente în care m-am simțit rănit că stătea singur în camera noastră în loc să petreacă timp cu mine și colegul nostru de apartament. Mi-a explicat că are nevoie să fie singur, mai ales că vom petrece multe luni împreună de acum încolo și l-am înțeles. Pot spune că pandemia ne-a îmbunătățit relația și ne-a ajutat să ne cunoaștem mai bine.
Adele, 26 de ani
Locuiește cu partenerul
Rouen, Franța
Locuiam destul de departe unul de altul, așa că nu ne vedeam des. Ultima oară când ne-am întâlnit înainte de pandemie a fost în decembrie. Chiar înainte să anunțe începerea carantinei, i-am cumpărat bilet și a venit să mă vadă, dar nu știam pentru cât timp, două luni sau poate o lună.
Cred că relația noastră s-a îmbunătățit, pentru că am trecut printr-o perioadă grea. A fost foarte nasol. Și am hotărât să ne vedem din nou și să continuăm relația. Carantina a fost ca un test care ne-a apropiat.
Ne-a dat opotunitatea să ne cunoaștem mai bine, să vorbim mai mult, a fost ca un nou început. Dacă n-ar fi venit aici să stea cu mine pe timpul carantinei, n-am fi evoluat atât de mult. Am descoperit multe unul despre altul, și bune, și rele.
