Regina Elisabeta a II-a. Este negreșit cea mai faimoasă persoană din lume și a avut mai mult de 30 de câini din rasa Corgi, ceea ce înseamnă câte unul pentru fiecare 3 ani pe care i-a trăit. Mai este de asemenea singura persoană din Marea Britanie care nu are nevoie de permis de conducere ca să șofeze, și nici pașaport ca să călătorească. Iar dacă ești cetățean australian, ai dreptul legal de a avea propriul portret cu ea.
Sub ceea ce se numește „programul alegătorilor”, votanții sunt eligibili să primească diverse „materiale naționale”. În mare sunt lucruri australiene – steaguri, înregistrări ale imnului național, etc – dar include și un portret al Majestății Sale. Și tot ce trebuie să faci ca să primești unul este să trimiți un email la parlamentarul tău local.
Videos by VICE
Ca un bun votant și aparent monarhist, am trimis un email parlamentarului meu local, Andrew Hastie, și am cerut portretul reginei. Deși la început mi s-a zis că nu mai aveau pe stoc – aparent nu am fost primul australian care a vrut portretul Elisabetei pe perete – trei săptămâni mai târziu mi-am primit portretul, împreună cu câteva steaguri australiene.
Doar uite-te la ea! Este o frumusețe, grație pură și poartă safirul pe care tatăl ei, Regele George al VI-lea, i l-a făcut cadou la nuntă în 1947. Buclele se potrivesc cu broderia rochiei sale. Expresia ei evocă fața înlăcrimată a lui Chrissy Teigen de la Golden Globes. Arată de asemenea și ca oricare altă bunică dezamăgită de cât de puțin mănâncă familia ei.
Dar nu ai dreptul doar la un portret cu Regina Elisabeta a II-a. A, nu! Poți să ceri de asemenea un portret cu Ducele de Edinburgh. Dar cine ar vrea asta? Din nefericire, portrete cu Will, Kate, Meghan Markle sau cu unul din corgii reginei nu sunt disponibile.
Portretul este specific pentru publicul australian; în el apar blazonul australian și broșa pe care și-o pune doar pentru australieni. Robert Menzies i-a dat broșa la prima ei vizită regală în Australia în 1954. De atunci a tot purtat-o la diverse evenimente australiene. Acum poate să poarte broșa în fiecare zi în apartamentul meu, tronând deasupra prietenilor mei plebei care întreabă inevitabil: de ce ai Regina pe perete?
Programul de cerere al portretului este de asemenea unic australian. Numai australienii pot primi portrete. Cetățenii britanici trebuie să le achiziționeze, canadienii pot doar să le descarce online, deși niște Redditori cred că este de asemenea disponibil la cerere. Portretele oficiale nu se găsesc nici în alte țări din Comunitatea Națiunilor, inclusiv Noua Zeelandă, India și Africa de Sud.
La câteva săptămâni după ce mi-am primit portretul am deschis un e-mail de la Andrew Hastie la care mă abonasem de când i-am contactat biroul. Se pare că l-am inspirat pe parlamentarul conservator să-și atârne propriul portret:
Atât de intrigat de verva regală pe care aparent am cauzat-o la biroul electoral Canning, am luat legătura cu Keegan Nicholls, ofițerul electoral al lui Hastie, pentru mai multe informații despre programul de cerere al alegătorilor. Nicholls a confirmat că cererile de steaguri albe sunt frecvente – de obicei două sau trei pe săptămână – și că rareori primește cereri de portrete. Estimează că a avut trei sau patru în ultimii ani. Programul este finanțat de guvern și-și trage originile de la Titlul Legilor Parlamentare din 1990.
În timp ce programul de cerere a portretelor este de râsu-plânsu, el lovește în inima dezbaterii monahale în Australia. În 2012, Bob Brown a deschis discuția despre finanțările federale pentru program. Nu ar fi mai bine să fie folosiți banii din taxe pentru binele comunității?
„Dacă există bani în plus”, a propus Bob Brown în Parlament, „Sugerez să fie folosiți pentru indigenii din Australia care sunt privați de prima limbă ca să li se ofere o educație în limba maternă și să stopăm limbile originale de la deveni extincte în această țară. Cred că asta ar avea prioritate. Totuși, dacă sunt membri care se opun și nu pot găsi un portret cu Majestatea Sa, aș putea să le ofer cu drag unul.”
Republicanii precum Brown spun că participarea Australiei la monarhie irosește zeci de milioane din dolarii strânși anual din taxe. Deși referendumul din 1999 a descoperit că 54,87 la sută dintre australieni vor să rămână o monarhie constituțională, un raport recent arată că numărul scade, mai ales în rândul tinerilor. Se mai mândresc australienii cu monarhia sau este totul deja o irosire demodată – chiar colonialistă – de bani publici?
Acestea fiind spuse, Regina Elisabeta însăși este mult mai populară decât monarhia. Un sondaj publicat de The Sydney Morning Herald a descoperit că 34 la sută dintre republicani vor o republică numai după domnia Elisabetei, lucru lesne de înțeles pentru că Prințul Charles e cam de căcat. Malcolm Turnbull a spus-o cel mai bine când a postat pe Twitter o poză cu el și cu Regina: „Deși sunt republican, sunt si Elisabetan.”
E cel mai bine să ne bucurăm de portretul Majestății Sale cum ne bucurăm de rolul ei în guvernul nostru. Ea este tehnic suvernul. Dar ea nu este acolo ca să conducă – este doar de decor. Și ce decorațiune fabuloasă!
Acest articol a apărut inițial pe VICE AU.
