Am vești proaste: o să mori. Deși, cine știe, știința a ajuns departe și caută căi spre nemurire.
Așadar, ce se întâmplă dacă renunțăm la trupurile noastre biologice pentru unele tehnologice care nu sunt limitate de AND-ul organic și de moarte? Evoluția tehnologică are potențialul să ne decupleze de la moarte și alte constrângeri biologice, care ne pot ajuta să mergem înainte în loc să batem pasul pe loc, să ne demodăm și să murim. Iar ăsta e un lucru bun, dar ar putea fi și îngrozitor.
Videos by VICE
Dacă faci un copil, copilul ăla nu ești tu. Are ceva din ADN-ul tău și din ADN-ul partenerului într-o nouă combinație care contribuie la diversitatea populației. Așa funcționează evoluția – nu e ca în X-Men sau Pokemon, unde un individ poate evolua singur pe parcursul vieții lui. Evoluția acționează la nivel de populație, nu individual.
Cred că asta e marea tragedie a evoluției. Nu ni se întâmplă fiecăruia în parte, ci tuturor. Iar singurul mod în care poate progresa întregul e ca tu și eu și restul lumii să rămânem în urmă.
S-ar putea să reușim să evităm moartea dacă ne conectăm la tehnologie în loc de biologie, dar asta nu înseamnă cumva că vom evita și progresul existențial? Sau suntem capabili să evoluăm mental atât de mult cât să nu ne lăsăm afectați de moralitatea și greșelile trecutului și să lăsăm societatea, ideile și pe noi înșine să progresăm chiar și fără teama morții? Pe baza acestor întrebări, eu mă declar în favoarea morții, care e conectată și cu sexul (o altă posibilă victimă a trecerii la corpuri de roboți).
Deși societățile multi-generaționale au multe avantaje, la un moment dat e mai bine pentru grup dacă gâștele bătrâne dispar. Dacă toată lumea ar trăi veșnic, genetica populației ar stagna și n-ar mai evolua în nicio direcție nouă. Iar în lumea evoluției, stagnarea duce deseori la extincție.
Acesta nu e un bug al evoluției biologice, e doar o trăsătură. ADN-ul tău se reproduce în interiorul tău tot timpul. E un proces imperfect și, din păcate, în majoritatea cazurilor greșelile sunt complet silențioase. Există o redundanță în codul genetic, ceea ce înseamnă că în multe cazuri poți schimba o adenină cu o guanină, iar secțiunea respectivă de AND, chiar dacă face coduri pentru orice, tot va coda lucrul corect. E ca și cum am putea scrie cuvintele cu alte litere, dar cititorul tot le-ar înțelege.
Aceste mutații nu sunt mare chestie pe termen scurt. Dar dacă lași greșeala să se perpetueze mult timp, sunt șanse să acumulezi erori tot mai grave, până când deodată, ADN-ul tău nu mai face doi bani.
Când un individ ajunge în etapa asta, fie e deja mort, fie nu se mai reproduce, își scoate genele din bazinul genetic și îi lasă pe tinerii cu ADN-ul intact să se distreze. Dacă individul respectiv continuă să se reproducă, vor apărea consecințe negative, care se vor manifesta în natură.
Sunt specii de șopârle care au evoluat toate spre sexul feminin. Majoritatea acestor specii se reproduc prin ouă care sunt niște clone ale lor însele, deci toate erorile din ADN-ul mamelor se transmit la fiice. După câteva generații, fiicele primesc toate erorile care au apărut vreodată în linia lor genetică, iar la un moment dat, specia va eșua pentru că ADN-ul ei nu mai funcționează. Există și un termen pentru asta: mecanismul lui Muller. Erorile împing mecanismul înainte un pic, dar mecanismul nu se mai poate întoarce înapoi.
Dar noi avem vești bune: avem masculi! Iar asta e numai parțial o glumă, pentru că foarte mult timp în biologie, simpla existență a masculilor a fost o chestiune deschisă pe care știința a explorat-o activ. De ce ți-ai irosi jumătate din populație pe niște ciudați care nu pot da naștere generației următoare? Se pierde multă energie.
Se pare că scopul sexului e să reseteze mecanismul. Combinarea ADN-urilor a doi indivizi în următoarea generație șterge multe erori și îi dă copilului o șansă la evoluție.
Deci avem acest sistem de recombinare a ADN-urilor, care vine cu moarte la pachet, ca populația să evolueze fără să eșueze, iar noi vrem să-l stricăm.
Evoluția tehnologică nu funcționează la fel. Evoluția tehnologică e mai rapidă decât evoluția biologică. De exemplu, utilizarea focului de către strămoșii noștri ar fi putut începe la fel de bine acum jumătate de milion de ani sau acum un milion de ani: inovația tehnologică a crescut mult în complexitate de atunci. Viața umană s-a îmbunătățit enorm datorită inovațiilor tehnologice (medicină, agricultură) și nu datorită evoluției biologice.
Aubrey de Grey argumentează că bătrânețea e o boală care se poate vindeca, care se bazează pe forma tehnologică a evoluției și nu pe cea biologică.
O altă diferență între evoluția tehnologică și cea biologică e faptul că majoritatea organismelor biologice sunt limitate la transferurile de gene verticale sau orizontale. Toate tehnologiile le pot face pe amândouă, deși ideea de transfer de informație genetică în tehnologie e destul de abstract. Transferurile genetice aplicate în tehnologie sunt pur și simplu transferuri de informație folositoare unui alt individ. Spre deosebire de corespondenții lor biologici, aceste transferuri pot fi ori perfecte, ori manipulate intenționat pentru a servi unei noi funcții în noul lor habitat.
Când copiez un document dintr-un fișier în altul, informația ajunge în noul fișier cu aceeași informație ca în documentul original. Dar dacă vreau ca documentul să fie ușor diferit, deschid copia și o schimb, creând o informație similară, dar un pic diferită față de original. Același lucru se aplică și la hardware.
În tehnologie, evenimentele de speciere sunt frecvente și extincțiile foarte rare sau deloc. Când acest lucru se aplică în tehnologie, aș defini extincția ca pe o tehnologie care nu mai e valabilă; există fizic ca o fosilă, dar nu-și mai face treaba.
Să luăm jocurile video cu consolă. Am început cu niște sisteme foarte rudimentare care s-au dezvoltat rapid în sisteme pe care le ținem minte, cum e NES, care s-au transformat în Gameboy și SNES. Ambele au continuat fiecare pe traiectoria ei evoluționară. Gameboy, sau alt dispozitiv de gaming, a inspirat pe cineva să pună jocurile pe telefonul mobil (un transfer orizontal), iar acum jocurile pe telefon sunt mai populare decât jocurile pe consolă.
A dispărut vreunul dintre aceste dispozitive? Eu încă am un NES funcțional. Am nevoie pentru el de un adaptor la TV, dar aș putea cumpăra un televizor mai vechi.
Deci ce înseamnă asta pentru noi? Sper să rămânem măcar cu mințile noastre, suma totală a experiențelor noastre și conștiința, dar poate că și asta e rău. Un secret întunecos al științei sau al oricărei misiuni progresive, e că îi lasă pe cei bătrâni, cu idei vechi, să moară.
Cheia progresului e să le predai tinerilor ideile cele mai noi ca pe un adevăr și nu ca pe o noțiune radicală, ca noua generație de constructori să construiască pe o idee nouă și nu pe una veche, pe care s-o remodeleze.
Și dacă mințile vechi cu idei vechi n-ar muri niciodată? Oare o să ne dezvoltăm atât de mult încât asta n-o să mai fie o problemă?
Traducere: Oana Maria Zaharia
Urmărește VICE pe Facebook.
Mai multe despre moarte:
Gândurile subconștiente despre moarte te pot face mai amuzant
Cum vor reacţiona oamenii la nemurire
Am dat de singurul om nemuritor din România şi ne-am certat pe bani
