Unde au dispărut rockerii din Vama Veche, dacă tot s-a schimbat stațiunea

Din 2006 încoace, merg în fiecare an în Vamă. Și-n fiecare an aud placa aia cu s-a schimbat Vama, lucru care pe mine nu mă afectează prea mult, fix pentru motivul că n-o știam cum era înainte. Dar nu trebuie să fac o mare muncă de investigație ca să-mi dau seama că satul ăsta nu mai aduce deloc cu ce am văzut eu prima dată când am ajuns acolo.

Adică eu, o tipă mainstream care trăise până atunci maximum de fiță la Olimp, m-am simțim ca și cum aterizasem în Costineștiul adolescenței mele, numai că mult mai cool. Punkeri, rockeri din ăia cu plete pădure, care te abordau inofensiv să le dai un leu pentru o bere, hipioți în șalvari largi de in, știi despre ce vorbesc.

Videos by VICE

Tocmai despre oamenii ăia care făceau Vama deosebită și pe care nu-i mai găsești pe-acolo. Punkerii cu părul țepi și cercel în nas au dispărut de mult, nici nu știu dacă mai există comunitatea asta în țară, dar rockerii de ce-au plecat? Și dac-au plecat, ce alt loc au găsit vara, la mare, cu un spirit ca al Vămii?

Sunt mai mulți oameni, d-aia pare c-a dispărut tot

M-a mirat să aflu că asta cu dispariția rockerilor nu este chiar o percepție generală și că unul dintre ei, basist la o trupă, spune că ai lui sunt tot acolo. Cică s-ar aduna pe la Arca, Acolo, Cherhana, Șoni, Expirat, la corturi şi la nudişti.

Și la Stuf, în fiecare noapte, pe toată plaja, dar pe-acolo îmi fac și eu veacul când merg la Vamă și chiar n-am mai văzut grupurile alea de rockeri care cântă la chitară, în jurul focului de tabără. Le-au luat locul genul de oameni pe care-i vezi și prin Mamaia și despre care am mai scris aici.

Citește și: Vama Veche nu mai e ce-a fost și e foarte bine că s-a schimbat

„Ăia din Mamaia vin, văd, pleacă, că nu mai au bani de fițe. Dar dacă ai dat o tură doar pe la Amphora e foarte posibil să nu îi fi văzut. Bottom line, ideea e că rockerii n-au dispărut deloc din Vamă. Doar că majoritatea beau berea de la ei acum, nu invers”, spune amicul cu care m-am contrat pe ideea asta.

Bun, mai vin rockeri la Vamă, dar or fi din ăia care ascultă și rock, dar și ceva nu chiar manele, dar să placă la toată lumea. Pentru siguranță, am întrebat în stânga și-n dreapta, printre oamenii cărora le curge metal în vene, dacă e adevărat ce văd eu cu ochiul liber, de câțiva ani încoace: că s-au cărat de la Vamă prin alte părți.

„Nu văd nicio diferenţă între Vamă şi Costineşti. Dar nu-mi plac nici Corbu şi alte pustietăţi de genul ăsta”

Mircea, 28 de ani, solist RoadkillSoda

Fotografie de John Furtună

„În Vamă am fost prima dată în 2002-2003, când eram în clasa a noua. Era mişto, că aveam o gaşcă de 20 – 30 de cretini şi mergeam în aceeaşi formulă an de an. Asta până prin 2008, când am rămas foarte puţini şi fiecare a luat-o pe alte căi. Eu am fost o perioadă plecat din ţară, iar în momentul când m-am întors, nu am mai simţit aceeaşi chemare către Vamă.

Acum a ajuns o staţiune foarte kitchoasă, în sensul că nu văd nicio diferenţă între Vamă şi Costineşti. Cel puţin aşa mi-a lăsat mie impresia anul ăsta. Nu am renunţat să mai merg în Vamă, dar merg foarte rar sau când am concerte şi atunci prefer să mă relaxez undeva izolat, decât să mă haosez la Stuf sau Expirat. Poate am îmbătrânit mai repede, habar n-am. Nici nu am căutat locuri noi, am auzit de Corbu şi alte pustietăţi de genul asta. Însă nu sunt dornic de aşa ceva. I like fucking comfort and peace, iar în Vama nu mai e aşa ceva.”

„La Vamă mă simt ca într-o staţiune de vacanţă fără identitate, așa că prefer muntele”

Gabriel, 36 de ani, manager Cristina Bălan Band

„Cred că sunt mai bine de 10 ani de când n-am mai ales că destinaţie Vama. Am fost doar în tranzit, cu diverse ocazii. De unde în anii ’90 mă regăseam în tot ce înseamnă spiritul vamaiot, cu oamenii care creau toată acea stare, am ajuns în 2013, pe când era soția mea, Cristina, însărcinată, să mă simt că într-o staţiune de vacanţă fără identitate.

Majoritatea celor care formau spiritul Vămii, în trecut, erau şi pasionaţi de munte. Iar muntele te educa într-o anumită direcţie. Ca pe munte, în Vama Veche găseai unitate, sprijin, oameni gata să-ţi sară în ajutor, dacă ar fi fost cazul, şi oameni deschişi la minte. Influenţa muzicii care predomina atunci, rock-ul, a desenat foarte frumos ceea ce s-a numit spiritul vamaiot.

Ce se întâmplă acum în Vama Veche nu este altceva decât efectul muzicii care predomină acum în întreaga ţară. Şi, pentru că întrebai unde mergem acum: munte!”

„Nu vei mai găsi aşa ceva, ca la Vamă”

Dan, 28 de ani, rocker în spirit

„S-a dus ceauşismul şi perioada de tranziţie. Rockerii fiind văzuţi prost şi neavând muzică la discreţie ca azi, vedeau Vama ca o oază de libertate. Azi avem comunităţi fizice, virtuale etc. Comunităţi care se pot desfăşura fără frica opresiunii politice. Vama a devenit astfel anacronică, pentru nostalgici. Sunt mult mai multe opţiuni, mult mai conveniente. Ştii cum schimbi apa din pahar în whiskey, fără al treilea pahar?

Pui o foaie de ziar pe unul dintre pahare şi îl pui invers peste celălalt. Tragi de foaie să laşi un spaţiu micrometric între ele şi lichidele, în timp, se vor schimba între ele, că alcoolul e mai greu decât apa. Aşa şi cu rockerii. Treptat, au plecat şi au lăsat un gol, gol umplut de plebe, printre care şi manelişti. Iar rockerii se duc azi în celelalte locuri considerate mai convenabile.

Un bar de rock care înainte nu exista, altul de karaoke, sau mulţi preferă să plece şi afară. Că ăsta e alt aspect. Proporţia de oameni deştepţi printre rockeri e mai mare. Medici, ingineri. Pleacă undeva unde e mai bine. Altfel, nu vei mai găsi aşa ceva, ca la Vamă. Nu mai există acea concentrare pe metru pătrat. Nu mai există un loc precum Vama într-o ţară liberă.”

„Mai vin în Vamă de dragul vremurilor, altfel prefer Corbu și 2 Mai”

Dan, 32 de ani, alt rocker în spirit

„Merg de la 20 ani în Vamă, de mers mai merg și acum, dar ocazional şi de dragul vremurilor de mult apuse sau nostalgiilor. Pe vremuri, veneam cu gașca de prieteni și ne petreceam serile la chitară, în jurul focului de tabără. Câteva dintre multele motive pentru care ocolesc Vama acum sunt cocalarizarea actualilor vamaioți și preţurile practicate de terase, identice cu cele din Mamaia. Altfel, locurile unde mă regăsesc mai mult, acum, la mare, sunt Corbu și 2 Mai. Și mai sunt, evident, destinațiile din afara României, precum Sardinia.”

„I-am făcut parastasul când s-au închis Piraţii. Acum, 2 Mai, unde e liniște”

Katherine, 25 de ani, rockeriță

„Încă îmi aduc aminte cât de tare mi se părea să merg în Vama când eram în liceu. Şi ştiu exact şi de ce: pentru că nu mai văzusem nicăieri atâţia rockeri strânşi la un loc. Auzeai metal din baruri, auzeai metal pe plajă. Toată lumea era în bocanci şi tricou – deşi mama îmi spusese că arăt caraghios că mă îmbrac aşa la mare.

Cred că vraja din Vama s-a dus când au început pistele pentru biciclişti, umbrelele şi baldachinele, dar mai ales cluburile de muzică mainstream. I-am făcut parastasul când s-au închis Piraţii. Piraţi era inima Vămii şi de atunci e în stop cardiac. Azi, în afară de festivaluri rock, mergem în grup pe munte, iar la mare preferăm să ne cazăm în 2 Mai, unde e liniște, și vizităm Vama mai mult din nostalgie.”

Probabil că pentru patronii de bodegi din Vama Veche plecarea rokerilor nu este o mare dramă, oamenii ăia oricum nu consumau. Și, până la urmă, banii nu au miros și nici gusturi muzicale, așa că, dacă plătește, îl primești la terasă și pe ăla cu cămașă pastel, cu guler ridicat, și-i dai să asculte Despacito.

Am observat asta chiar în ceea ce obișnuia să fie fieful celor care simt rock, barul Stuf, care o dă, în ultimul timp, și pe comercială. Câte puțin, dar se simte. „Mai sunt rockeri în Vamă și chiar rockeri care ies uşor în evidenţă”, îmi răspund scurt și sec oamenii de la Stuf, când îi întreb dacă au observat că s-a schimbat lumea.

Cei de la barul Acolo sunt ceva mai realiști: „Avem şi un DJ care a avut barul La Scenă din Mangalia, cu profil rock, avem şi clienţi care ascultă genul ăsta de muzică. Dar, într-adevăr, rockerii sunt din ce în ce mai puţini.”

Ceea ce era de demonstrat.

Vezi mai multe articole despre Vama Veche:
Fotografii cu delirul și haosul din Vama Veche, înainte să-mi spargă hoții mașina

Vama Veche e un Paradis

Fotografii cu oameni care zac și dorm prin Vama Veche, așa cum ai vrea să faci și tu acum