Soțul mă bate, iar străinii mă fac în toate felurile, doar pentru că-s polițistă

Când Farida Akbari, locotenent-colonel în forțele speciale din Poliția Națională Afgană (ANP), își pune uniforma, o face cu mândrie. Dar rolul ei a avut un preț serios. 

„Societatea afgană nu acceptă femeile în genul ăsta de uniforme”, spune Akbari pentru VICE World News. „Oamenii ne fac curve și cred că fiindcă lucrăm cot la cot cu bărbații, nu suntem femei respectabile.”

Problema este atât de răspândită, încât Akbari nu vrea ca vecinii ei să știe cum își câștigă traiul. Ca rezultat, Akbari, care câștigă 22 de mii de AFN (244 de euro) pe lună, evită să poarte uniforma în afara muncii.

Ba chiar este abuzată de soțul ei, spune Akbari, fiindcă jobul ei îl face să se simtă neadecvat. „Soțul meu m-a bătut din cauza locului de muncă”, spune ea pentru VICE World News.

Cu toate astea, vede faptul că poate să-și servească țara și pe alte femei afgane ca pe un sacrificiu care merită; faptul că fiica ei se antrenează să devină ofițer este o dovadă, adaugă ea. 

„Recrutarea mai multor femei în poliție va face un bine țării”, spune Akbari. „Femeile care sunt victime ale violenței domestice nu se simt confortabil să vorbească cu polițiști bărbați.”

Povestea lui Akbari nu este unică.

La două decenii după ce invazia condusă de SUA în 2001 a marcat sfârșitul regimului taliban puternic opresiv, în care femeile afgane erau retrase de la școală, țara continuă să se bucure de creșterea numărului de femei specializate, educate.

În 2001, nicio fată din Afganistan nu era oficial înscrisă la o școală. Dar până în aprilie 2017, Ministrul Educației a spus că erau 9,3 milioane de copii la școală, dintre care fetele reprezentau 39 la sută. Deși procentul femeilor pe piața forței de muncă rămâne scăzut, a crescut de la 15 la sută la aproape 22 în aceeași perioadă. 

În iulie, guvernul a anunțat că va numi femei guvernatoare adjunct în fiecare cele 34 de provincii. Până acum, 21 și-au ocupat deja pozițiile, a spus un purtător de cuvânt al guvernului.

Cu toate astea, implicarea femeilor în decizii politice importante rămâne aproape inexistentă, iar expertele din toate sectoarele suferă frecvent de hărțuire sexuală, 87 la sută dintre femei au spus că au fost agresate la muncă în raportul Fundației de Cercetare Juridică pentru Femei și Copii din 2015.

Sectorul securității a fost cunoscut pentru lipsa de egalitate de gen. Pe lângă faptul că au parte de un mediu de muncă deja problematic, femeile care aleg să lucreze în sectorul ăsta se luptă și cu multă stigmă. Este o preconcepție că femeile care lucrează cot la cot cu bărbații, în special noaptea, trebuie să aibă un comportament rușinos. În plus, să fii în poliție este considerat un rol de bărbat din cauza naturii periculoase a jobului.

În primii doi ani de muncă, fosta adjunctă a ministrului de interne, Hosna Jalil, a prioritizat în activitatea sa să promoveze inițiativele care provoacă preconcepții, să recruteze mai multe polițiste și să creeze un mediu de lucru mai sigur pentru femei în general . 

„Progresul este lent și nu am reușit să stabilim o viziune pozitivă asupra femeilor din poliție”, a spus Jalil pentru VICE World News la începutul anului, cât încă era la postul din Ministerul de Interne (MoI).

Femeile reprezintă mai puțin de patru la sută din cei 124 de mii de polițiști din forțele de ordine din Afganistan, cel mai ridicat procent de până acum, dar guvernul afgan pare că face pași să schimbe asta. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a declarat pentru VICE World News că guvernul are în plan ca până în 2024 să mărească numărul de femei înscrise în poliție, de la nivelul actual de 4 500 la zece mii. Reforma forțelor de ordine ale țării este susținută prin finanțare de la Fondul Fiduciar de Drept și Ordine pentru Afganistan, înființat de Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în 2002. 

Oferirea a opt stimulente financiare disponibile doar femeilor face parte din cea mai recentă strategie de recrutare, și un bonus de 480 de euro pe an dacă lucrează în zonele rurale, unde jobul este și mai greu pentru femei.

Procesul de înscriere a fost simplificat, iar oportunitățile de promovare sunt acum mult mai accesibile. Un număr unic de urgență dedicat raportării de hărțuiri sexuale a fost de asemenea implementat. 

Conform lui Jalil, o 1 200 de cazuri cu membri ai forțelor de ordine au fost trimise la parchet anul trecut, majoritatea fiind plângeri de hărțuire. Prin faptul că au vorbit despre abuzuri în plângeri oficiale, femeile riscă să fie vizate pentru a doua oară. 

Polițistele sunt rar văzute ca egale de colegii lor bărbați, spune Jalil. Multora li se oferă joburi de birou sau ajung să servească cafele comandanților. A încercat să schimbe asta, dar după doi ani în minister - o perioadă considerabilă conform standardelor Afganistanului care schimbă des funcționarii guvernamentali - în care a enervat mai multe persoane, a fost înlocuită la începutul anului. 

Comandanta Rahima Ataee, în vârstă de 28 de ani, a servit în forțele speciale de poliție afgane timp de 13 ani, și a fost și pe front în războiul contra talibanilor. 

Când e întrebată de experiența ei ca ofițer, spune că pe lângă faptul că e criticată constantă de familie, este discriminată la muncă și trebuie să lupte constant ca să fie tratată egal. 

Ca fostă secretară în uniformă a lui Jalil, Ataee are numai cuvinte de laudă la adresa eforturilor depuse de fosta sa șefă. „Cea mai mare schimbare în timpul mandatului lui Jalil a fost deschiderea de ranguri și poziții care până atunci nu erau accesibile femeilor”, spune Ataee.

Repartizată în vestul Kabulului, sublocotenenta Zamira Zahemi, în vârstă de 19 ani, s-a calificat ca ofițer de poliție anul trecut și în prezent studiază dreptul. 

Este susținută de majoritatea familiei, inclusiv de tatăl ei. Și, deși spune că experiența ei de la locul de muncă a fost până acum una pozitivă, Zahemi este „absolut sigură că colegii ei bărbații vorbesc despre noi pe la spate, și se gândesc că femeile nu au ce căuta în poliție”.

Aleasă adjunctă la Ministerul Afacerilor Femeii în februarie, Jalil a avut de-a face cu propriile provocări ca femeie în timp ce lucra în domeniul securității. La scurt timp după plecarea ei din minister, spune că un coleg de rang inferior a făcut-o prostituată pe e-mail. Jalil spune că atunci când l-a informat pe noul ministru, Masoud Andrabi, acesta l-a făcut pe bărbat șef de stat major, o mișcare pe care o consideră să fie mai degrabă o promovare în loc de pedeapsă.

Purtătorul de cuvânt al MoI, Tarek Arian, spune că ministerul are o politică de toleranță zero când vine vorba de hărțuire. A răspuns direct afirmației lui Jalil, și a spus că relatarea ei este „greșită”, dar nu a specificat dacă a vrut să spună asta despre acuzație sau despre ce a făcut Andrabi. 

Între iulie 2015 și decembrie 2017, Departamentul de Apărare al SUA a alocat 44,6 milioane de dolari pentru construirea a 29 de facilități dedicate femeilor din forțele de ordine: de la barăci la facilități pentru îngrijirea copiilor, și clădiri administrative și centre de fitness. Dar o investigație făcută de Inspectorul General Special pentru Reconstrucția Afganistanului a constatat că din cele 17 proiecte pe care le-a vizitat, care au costat aproape 41 de milioane de dolari, 14 erau nefolosite, slab ocupate sau nu serveau scopului pentru care au fost construite.

Heather Barr, codirector interimar al Diviziei pentru Drepturile Femeilor la Human Rights Watch, este sceptică cu privire la schimbările palpabile atunci când vine vorba de o mai mare implicare a femeilor în sectorul de securitate al Afganistanului. 

„Ideea femeilor în poliție a fost sigur una gândită pentru donații”, spune Barr. „Nu cred că a existat un angajament real pentru integrarea femeilor în forțele de ordine într-un mod semnificativ, în care să fie promovate, să primească instruire, să aibă condiții de muncă decente și să poată fi percepute ca egali.”

Este îngrijorată că decizia președintelui Joe Biden de a retrage trupele americane până pe 11 septembrie va însemna o reducere a presiuni când vine vorba de axarea pe drepturile femeilor în Afganistan. „Odată cu plecarea trupelor americane, și interesul se duce”, adaugă Barr.

Acum consilier la Ministerul de Interne, generalul Abdul Khalid spune că a recunoscut importanța susținerii înrolării femeilor în sectorul de ordine în timpul mandatului său ca ministru adjunct al MoI între 2006 și 2008.

„Erau doar câteva sute de femei”, spune Khalid pentru VICE World News. „Am luptat ca femeile să fie plătite bine, să aibă transport numai cu femei spre muncă și către casă, vestiare dedicate lor și flexibilitate ca să poată să-și vadă copiii. Am lucrat cu familii și am vizitat moschee ca să transmitem mesajul că țara asta are nevoie de femei în forțele de ordine.”

Spune că o problemă majoră este lipsa de centre de antrenament disponibile pentru femei; sunt în schimb adesea trimise în Sivas din Turcia. Ăsta e un obstacol pentru multe femei, ale căror familii nu le permit să călătorească în afara țării.

Dar este un susținător înrăit al eforturilor făcute de Jalil când a lucrat în Ministerul de Interne.

„Este foarte talentată”, spune Khalid. „Am încurajat-o fiindcă având-o ca adjunctă a dat un exemplu pentru sectorul forțelor de ordine. Cel mai bun semn de democrație este prezența femeilor în știință, politică și economie. Așa progresăm.”