Toate surprizele și miturile demolate la alegerile europarlamentare din România

Dincolo de prezența la vot mult peste așteptări, alegerile de pe 26 mai au mai produs câteva surprize semnificate. De asemenea, au fost infirmate mituri care circulau în mediul online românesc, dar totodată s-au confirmat și unele schimbări pe care lumea le aștepta.

Hai să-ți dau un exemplu: dacă te uiți pe studiul ăsta, făcut de IRES în ziua votului, vei constata că alianța USR-PLUS a fost votată de cel mai mare procent de angajați la stat dintre toate partidele: 15%, față de 13% PNL și 12% PSD.

Asta e o surpriză destul de mare, în contextul în care PSD a crescut salariile bugetarilor mai mult decât au făcut-o alte partide în ultima perioadă. În plus, una dintre temele centrale ale campaniei făcute de coaliția de guvernare a fost exact asta: „noi v-am crescut salariile și pensiile, ceilalți vi le-au tăiat”. Se pare că de data nu a funcționat.

Un alt mit demolat de alegerile de duminică a fost acela că Moldova este o regiune săracă și înapoiată care votează, de regulă, PSD. Din nou lucrurile nu au mai stat așa: USR-PLUS, PNL și PSD și-au împărțit în mod egal voturile din această regiune, ceea ce arată că lucrurile s-au schimbat și acolo.

Procentul obținut de UDMR ridică și el semne de întrebare, în contextul în care mii de oameni din județe care nu au o minoritatea maghiară semnificată au votat pentru această formațiune. Explicația a fost dată de G4Media și anume că ar fi fost o mână de ajutor oferită de partidele tradiționale confraților de la UDMR.

În ceea ce privește celelalte surprize de la alegerile de pe 26 mai, am stat de vorbă cu sociologul Barbu Mateescu, cunoscut pentru calculele și statisticile pe care le face pe Sociollogica la fiecare alegeri.

VICE: USR-PLUS a avut 15% dintre votanți angajați la stat, mai mulți decât au avut celelalte partide iar asta contrazice mitul că bugetarii vor vota PSD pentru că le-a mărit salariile și pensiile. De ce s-a întâmplat asta?
Barbu Mateescu: Angajații la stat au și alte așteptări decât mărirea salariilor. Există oameni care vor și un management bun, de exemplu. Poate ți s-a mărit salariul, dacă lucrezi într-un spital sau într-o școală, dar pentru că acolo nu s-au făcut investiții, vei lucra cu instrumente și infrastructură foarte proastă. Nu e plăcut să te duci la muncă în condițiile astea, chiar dacă ai salariul mai mare.

Tu crezi că acest lucru a cântărit mai mult decât faptul că, dacă ești medic de exemplu, ai primit un salariu de două-trei ori mai mare?
Da. prostul management uman este o super problemă. E o criză majoră în PSD sau în coaliția de guvernare, iar șefii de instituții pe care i-au pus au fost proști manageri. Și mai este un lucru, fundamental chiar: dacă ești angajat la stat este normal să ți se mărească constant salariile, este deja un lucru de așteptat de la sine, nu mai câștigi puncte, ca partid, cu chestia asta. E un drept câștigat.

Au fost totuși oameni care au trecut prin tăieri de salarii în perioada Guvernării Boc…
S-a întâmplat acum nouă ani. Deja bugetarii au următoarea mentalitate: e normal să mi se mărească salariul. Acest mecanism se vede în general în resurse umane. Dacă pui într-o corporație un aparat care dă apă gratis, nimeni nu este impresionat. Dacă-l scoți, lumea e nemulțumită. Cred că nivelul de așteptare al României a crescut un pic, oamenii nu mai vor doar atât: dă-mi bani.

Jumătate dintre votanții PSD au votat și la referendum. Ce spune asta despre boicotul referendumului de către PSD? A fost și o propagandă agresivă în acest sens.
S-a întâmplat un mecanism pe care l-au relatat observatorii de la vot. În rural, oamenii iau votul în serios. Ei vin să voteze și e greu să le transmiți ideea de boicot. A povestit cineva că într-o secție din Olt sau Teleorman, oamenii mai vârstnici spuneau „dați-mi și buletinele alea de vot, dacă tot au fost făcute, de ce să stea degeaba, nefolosite?”

Sunt oameni care iau votul în serios cu toate nuanțele sale, inclusiv în participarea la referendumuri. După 30 de ani de atitudine civică e greu să le spui: nu mai veniți la vot. Pentru ei este un automatism, nu funcționează.

Apoi nici PSD nu a fost hotărât, campania anti-referendum a fost ambiguă.

65% dintre votanții PSD câștigă mai puțin de 1 500 de lei pe lună. Am putea spune că oamenii săraci din România se identifică în principal cu PSD?
Nu, acest procent arată că majoritatea oamenilor săraci dintre cei care au venit la vot au votat cu PSD. Nu știm ce procent dintre oamenii săraci și fără studii din România au venit la vot, ca să putem trage o concluzie.

Dar, țin să-ți precizez că la alegerile astea s-a întâmplat ceva atipic. Și PNL a avut printre votanți 56% oameni care câștigă sub 1500 de lei. În termeni absoluți, 56% de la PNL e egal cu 65% de la PSD, care a luat două milioane de voturi, mai puține decât PNL.

Cu alte cuvinte și PNL a pătruns foarte puternic în segmentul ăsta. Iar asta ce înseamnă?

Că rețelele de partid au funcționat foarte bine. Iar PNL a obținut un bonus și datorită lui Rareș Bogdan care e reușit să mobilizeze electorat. E atipic.

Cum arată în acest moment profilul alegătorului român în ceea ce privește ideologia? PSD, PNL, USR-PLUS, care sunt de stânga și care de dreapta?
Noi nu avem în România lucruri foarte bine definite. PSD e la putere de vreo șase ani, minus un an când Cioloș a avut puterea. Un partid de stânga care nu a introdus impozit progresiv, nu a mărit impozitele pe proprietate. Acestea sunt lucruri fundamentale pentru un partid de stânga. De fapt, e vorba de o altă axă, schimbările prin care trecem ca societate, conexiunea cu Occidentul. În această ecuație, PNL are structuri puternice și a grupat oameni care se opun PSD, are un bazin propriu de alegători, e o altă formulă de opoziție la PSD decât USR PLUS.

Nu are deci legătură cu ideologia?
Nu. PSD nu e partid de stânga, ci naționalist-etatist. Vorbește foarte mult de rolul statului, a luat măsuri să restrângă activitatea ONG-urilor, să reducă protestele, este împotriva corporațiilor, în favoarea centralizării, evident fără lupta anticorupție.

Putem spune că aceste alegeri europarlamentare arată cum va fi situația și la alegerile parlamentare?
Nu cred. PSD are structuri puternice. Depinde ce se întâmplă. Dacă PSD pleacă de la guvernare, atunci cine vine va trebuia să ia niște măsuri dure și astea ar putea demobiliza electoratul. Dacă PSD rămâne la guvernare și continuă să se comporte ca PSD atunci vom vedea la alegerile parlamentare același peisaj cu trei actori foarte mari.

Care crezi că este cea mai mare surpriză la aceste alegeri?
Mobilizarea foarte mare la vot a tinerilor și a celor foarte tineri. Asta a schimbat multe lucruri. La o prezență normală, PSD avea un scor bun și nu aveam așa un șoc ca societate. Au venit însă foarte mulți votanți între 18 și 38 de ani, iar asta are legătură cu schimbările în societate. Și, bineînțeles, numărul mare de votanți din Diaspora.

Mai e vreo surpriză pe care eu nu am văzut-o la aceste alegeri?
Da. În Moldova a fost egalitate între PSD, PNL și USR PLUS. Asta se vede în rezultatele la Biroul Electoral Central. Ceea ce este absolut interesant. Practic, PSD domină acum în Oltenia și încă câteva județe din Muntenia. În Moldova însă lucrurile s-au schimbat foarte mult. La asta nu se aștepta multă lume. Mulți se raportează la Moldova ca și când am fi în anii 90. De fapt, marile probleme economice și cea mai mare sărăcie sunt acum în Oltenia, nu în Moldova.

Moldova este însă o regiune abandonată de centru. Industria locală dispare, orașele se depopulează..
Exact. Numai că între Moldova și vestul Europei există cea mai mare conexiune. Lumea a plecat de aici mai devreme și în număr mai mare în străinătate. Din Muntenia multă lume s-a dus la București. Capitala e extraordinară, dar nu-ți aduce atât de mulți bani pe care să-i trimiți acasă, nu te schimbă pe tine.

În mod ironic, Moldova a beneficiat de faptul că Iași nu a fost un centru care să atragă forță de muncă cum e Bucureștiul. Lumea a plecat în străinătate ceea ce este un avantaj acum pentru Moldova. Pentru că a schimbat oamenii. Și ei, la rândul lor, îi schimbă acum pe ceilalți. Când se întorc acasă vorbesc și povestesc cum e în Occident. Ăsta e un avantaj mai mare decât să pleci la București.