De ce Instagram e locul perfect unde să agăți, deși n-o faci încă

Articolul a apărut inițial pe i-D.

Anul trecut, am primit un mesaj privat de la un băiat pe care nu-l cunoscusem niciodată. Mi-a spus că a trecut pe lângă mine la metrou și că pielea mea „strălucea”. Zguduită de această coliziune dintre viața reală și Instagram cred că am răspuns ceva de genul: „lol, merci.” Prietenele mele au crezut că mesajul a fost ciudat, la fel și eu, dar, câteva luni mai târziu, același băiat îmi făcea un tatuaj în dormitorul lui luminat neon, iar eu eram confuză și îndrăgostită.

De la acel mesaj privat, Instagram a marcat momentele noastre majore, de la noaptea în care oficial ne-am combinat la prima noastră vacanță împreună. Apoi, am putut să-mi dau seama că relația s-a terminat înainte să ne despărțim doar prin cât de puțin ne arătam dragostea unul față de celălalt.

Am dezbătut ideile astea cu prietena mea Kaitlyn în studioul ei din West Village în timp ce beam o sticlă de vin și ne lamentam de despărțirile noastre, încercând să dăm de cap cum Instagramul a afectat întregul concept de dragoste modernă.

„Cunosc atâția oameni care și-au întâlnit partenerii pe Instagram”, îmi spune Kaitlyn, în timp ce ascultam obsesiv cele mai triste melodii ale lui Lorde. „E o nouă modalitate de a cunoaște oameni, această punte dintre internet și realitate, acest realism curatoriat cu proiecția noastră ca persoane. Tinder, Grindr, restul aplicațiilor sunt mai superficiale și e mai greu să-ți faci o idee. De pe contul de Instagram al cuiva poți afla orice despre acea persoană. Poți vedea pe cine urmărește, ce designeri preferă. E aproape ca o primă întâlnire înainte de o întâlnire pe bune. Oamenii nu trebuie să-ți mai spună ceva.”

Prietena mea Teja a încheiat recent o relație și era la un bar când am sunat-o să vorbim despre asta.

„Da, cu siguranță asta mi s-a întipărit în minte”, mi-a zis ea când am întrebat-o dacă considera că dragostea e acum oficială doar dacă o postezi pe social media. „E ceva anume la acel anunț formal: «Hei, lume, am un prieten/prietenă». Odată ce devine public, nu poți să mai dai înapoi. Ăsta e pasul unei relații acum, de la privat la public. Practic, le permiți urmăritorilor tăi să investească în relația ta.” Vara asta, câțiva dintre prietenii ei, inclusiv eu, nici măcar nu știam că era într-o relație până când nu am aflat de pe Instagram.

Pe de altă parte, „ceva anume la Instagram e aproape pozitiv pentru relații. E ca și cum eu vreau să prezint lumii această persoană pe care iubesc. Pentru mine, ăsta e un lucru drăguț”, continuă Teja. „E un sentiment incredibil că acest băiat s-a simțit suficient de bine cu mine, încât să mă introducă în lumea lui. Nu am vrut să ajung doar o aventură de vară pentru el.” Pentru că frica asta chiar există, frica „sper că sunt suficient de bună să ajung pe Instagramul lui”.

Mă întreb cum ar arăta lumea noastră digitală dacă Instagram ar decide să se transforme într-o aplicație de dating pe bune, precum și o platformă de distribuire imagini. Hannah Ewens de la VICE a aprofundat recent felul în care stories au alterat semnificativ felul în care flirtăm și ne punem capcane online. Deoarece aceste stories dispar într-o zi, opțiunea oferă capacitatea unică și cu minim de risc de a interacționa cu un străin sau o cunoștință, într-un context lejer.

Până în 2040, se estimează că 70% din cupluri se vor întâlni mai întâi într-un mediu online. Cu toate astea, este clar că ne-am plictisit de aplicațiile tradiționale de dating, uitându-ne la o gamă de articole publicate, cu titluri precum The Rise of Dating-App Fatigue și statistici care arată că, de exemplu, 32,9% din uilizatorii Tinder șterg aplicația în mai puțin de o zi după ce o descarcă. Ar fi de înțeles că Instagram va valorifica evoluția noastră naturală romantică, în special că aplicația este platforma de social media cu cea mai rapidă creștere, care acum depășește un miliard de utilizatori activi în fiecare lună.

Prietenul meu John e una dintre persoanele care și-au găsit dragostea pe aplicație, de două ori. Totuși, platforma a reprezentat și factorul de despărțire pentru o relație când a descoperit că fosta urmărea tipi noi cât încă erau împreună. O altă prietenă, Lili, a petrecut luni de zile vorbind cu un băiat din Quebec, pe care l-a cunoscut pe aplicație. El i-a spus că o iubea, flirtând agresiv și făcând promisiuni false despre planurile de viitor. Ea a mers opt ore cu autobuzul ca să se vadă cu el de ziua lui doar ca să descopere la sosire că el nu era chiar atât de convins. „Eu chiar am crezut că o să începem o relație sau ceva de genul, iar eu nu ajung niciodată atât de agățată de oameni.”

Aproape de sfârșitul ultimei mele relații eram la metrou, plictisită, și prin mintea mea treceau mai multe postări de pe Instagram. Pentru o secundă am simțit că scrollam foarte rapid prin feed-ul meu din viitor, am văzut fotografii cu mine cântând la pian în Paris, cu băiatul în spatele cadrului, fumând pe balcon. Selfieuri cu mine beată în timpul zilei. Weekenduri în Montauk și Montreal, răsărituri albastre peste așternuturi albe.

Relația noastră s-a încheiat la câteva zile după, dar nu am realizat până când nu am șters statutul cu el și postările noastre de când eram împreună. Atunci m-a lovit tot ce-am fost și ce am fi putut să fim, gândurile mele s-au pixelat când am văzut același val de postări imaginare. Eram din nou la metrou, iar, în mod ciudat, în același moment am observat un mesaj nou de la alt băiat drăguț.

M-am uitat pe profilul acestui băiat nou și m-am întrebat dacă am putea să ne îndrăgostim la primul mesaj. El ar putea fi un nou iubit sau un suflet pereche sau cineva pe care aș putea să-l cunosc cu adevărat, cu care să mă conectez. M-a pocnit că Instagram chiar e noul Cupidon, stârnind infatuări infinite pentru străini, conectându-ne cu viitori iubiți și oferindu-ne capacitatea de a vizualiza și crea propriile fantezii.

Articolul viral despre dragostea modernă surprinde riscurile unei relații perfecte de Instagram. Autoarea descrie cum, de-a lungul timpului, ea și-a format întreagă identitatea online ca să fie pe placul unui anumit tip de care era interesată și cum acea personalitate, gradual, „a ieșit din online și i-a acaparat viața reală.”

Dacă, într-o oarecare măsură, cu toții ne modelăm personalitățile online, oamenii cu care ne întâlnim nu apucă să ne cunoască cu adevărat. Sau ajung doar dacă reușesc să spargă bariera iluziilor pe care le proiectăm.