Toate motivele pentru care românii au rămas fără bani în 2018, deși li s-a spus că au explodat salariile

Guvernul PSD-ALDE s-a lăudat seară de seară pe România TV și Antena 3 că a mărit salariile și pensiile în 2018. Așa a fost teoria lui Liviu Dragnea, nu? A zis că toată creșterea economică va fi transferată în buzunarele oamenilor.

Și, surpriză, efectul acum în martie 2018 e că s-a întors economia pe dos și, chiar dacă pe hârtie pare că ai mai mulți bani de cheltuit, tu de fapt nu-ți permiți să cumperi la fel de multe chestii c-a scăzut puterea de cumpărare.

Din nou, în teorie totul sună super bine, zici că ar curge cu bani peste tine. Salariul minim a crescut în două etape: de la 1 250 la 1 450 de lei în ianuarie 2017 și de la 1 450 de lei la 1 900 de lei la începutul acestui an, prin transferul contribuțiilor de la angajator la angajat.

Pensionarii s-au bucurat și ei. De două ori a crescut anul trecut punctul de pensie. În 2017, punctul de pensie s-a majorat de două ori până a ajuns la o mie de lei. De la jumătatea acestui an, el va crește cu zece la sută față de cât este în prezent. Mai mult, cuantumul pensiei de până în 2 000 de lei a fost exclus de la plata CAS și CASS și a fost exceptat de plata impozitului.

Teoretic, toate aceste măsuri, în mintea celor care guvernează această țară, trebuiau să aducă numai bunăstare. Adică, ei ne-au dat nouă mai mulți bani, noi aveam mai mult de cheltuit, iar statul avea să încaseze mai mulți bani din taxe și impozite doar pentru că noi trebuia să achiziționăm mai multe bunuri și servicii. Puteau la fel de bine să promită inorogi, la câte înțeleg despre economie.

România sub PSD abia a absorbit fonduri europene, investiții nu s-au făcut, iar gradul de colectare al taxelor și impozitelor a rămas cel mai mic din Europa. În plus, după noua lege a salarizării, multora chiar le-au scăzut salariile primite-n mână.

Specialiștii de la PSD și ALDE s-au bazat pe consum, nu pe creșterea productivității și pe cea a investițiilor în infrastructură. După impresia că au mai mulți bani, românii s-au pus pe cheltuit. A crescut cererea de bunuri și servicii, dar au crescut și importurile. Primele semne că scârțâie ceva au apărut în vară, când cursul leu/euro a început să urce vertiginos. Dacă la începutul anului trecut cei de la PSD își propuneau să țină cursul leu/euro la 4,49, astăzi, un euro a sărit de 4,6 lei. Pentru cei care sunt plătiți în lei, dar au credite sau chirii în valută, treaba asta e dramatică.

Cum spuneam, dacă s-a auzit că ai mai mulți bani pentru cheltuială, producătorii au simțit că este cazul să crească prețurile. Pe de altă parte, și lor au început să le crească o serie de costuri. Dacă la începutul anului, Guvernul Grindeanu eliminase supraacciza la benzină, guvernul Tudose a reintrodus-o în toamnă, iar prețurile au crescut la loc. Și, să vezi surprinză, asta a făcut să crească prețurile bunurilor și serviciilor.

Mai mult decât atât, prețul la energia electrică a crescut exponențial, după o așa-zisă criză speculată de unii politicieni la începutul lunii ianuarie. În ianuarie 2018, adică în plină iarnă, a crescut și prețul la gazele pentru consumul gospodăriilor, în loc să ia această decizie în primăvară, atunci când, în componența prețului, nu se regăsește și taxa de înmagazinare pe timp rece.

Statul a trebuit să scoată mai mulți bani pentru salariile din sectorul public și pentru pensii, dar, pentru că nu a încasat destui bani din taxe, a trebuit să facă rost de ei de undeva. Prima dată, a stors banii din rezervele companiilor de stat. Banii aceștia erau ținuți în bănci, nu în fundul curții.

Practic, guvernele PSD-ALDE au strâns într-un sac o mare masă de cash. La rândul lor, aceste companii au fost nevoite să apeleze la credite, ca să-și finanțeze investițiile. Ulterior, statul a început să se împrumute masiv direct de la bănci.

Băncile au rămas fără bani așa exact toamna, când își făceau rezervele minime obligatorii și așa a sărit în aer indicele ROBOR și dobânda pe care o plăteai tu la creditele bancare.

Și uite așa se încheie și cercul vicios. Statul mărește salarii și pensii cu bani pe care speră să-i obțină din viitor și se împrumută de peste tot pentru asta. Românii se trezesc deodată cu bani în buzunare și încep să cumpere mai mult. Producătorii cresc prețurile, pentru că românii cred că au mai mulți bani, asta și pe fondul scăderii TVA-ului de la 20% la 19%. Băncile cresc dobânzile pentru a face rost de bani de peste tot ca să îi dea statului să aibă de unde susține toate aceste creșteri. Așa că era firesc ca pe tot fondul ăsta să explodeze inflația și ca toți banii ăia, care ție ți se par mai mulți, să valoreze mult mai puțin când plătești facturile sau coșul de cumpărături.

Dacă la începutul anului 2017 era la 0,1%, în februarie 2018 s-a consemnat atingerea pragului maxim din ultimii cinci ani, când inflația a ajuns la 4,7%. Practic, Institutul Național de Statistică spune că ți s-a evaporat din start 65% din creșterea aia pe hârtie a salariului și a pensiei. În cel mai bun caz, câștigul salarial real față de aceeași perioadă a anului trecut este cu trei la sută mai mare.

Să zicem că tu ai salariul minim pe economie. În ianuarie 2017, au crescut banii pe care-i luai în mână, 925 de lei la 1065 de lei, iar în ianuarie 2018 ajung la 1162 de lei. Dar, în loc să se bucure de 237 de lei, de fapt, în buzunar, rămâne cu 46 de lei. Diferența este absorbită de inflație. Iar lucrurile nu par să se îmbunătățească pe viitor.