Italienii ăștia au văzut Bucureștiul și-au făcut o melodie dubioasă cu tot ce-au găsit aici

Nu știu ce-apreciezi tu la București, dacă ai călcat pe-aici vreodată, dar poți să te bucuri de viața de noapte și că-i cel mai mare oraș din România. Practic, dacă n-ai ce face vreo două ore, e suficient să te plimbi vreo patru stații de metrou tur - retur. Sau să iei mașina și să stai în trafic. Da, sigur, are și ceva istorie, și e capitală de ceva timp, dar nu contează asta, că puțini turiști vin pe la noi ca să fie impresionați de ce-au făcut alții înaintea noastră.

Într-un weekend, trei tipi din Italia au venit în București ca să facă un „travel experiment", cum numesc ei călătoriile lor pe care le transformă în muzică și videoclipuri. Au fost acum un an în Marsilia, iar cu „Alo Bucarest" au băgat nițică promovare a României pe pagina lor de Facebook și pe YouTube. Dacă ajunge la mulți români videoul ăsta, o să se enerveze, că fac mișto de oraș. Dar e cu ceva ironie și cu vorbe de duh pentru noi.

L-am urmărit pe tot, de câteva ori, și am încercat să înțeleg cam ce-au vrut ei să spună și cu ce rămânem noi. Și-au luat și nume de scenă pentru noi: Ioan Trompetă, Cioban Flavian și Cenzescu Pazzescu. S-au îmbătat în Centrul Vechi, au fumat narghilea și au văzut Dâmbovița. Și da, au mers și cu taxiul, nu știu dacă și-au luat țeapă.

Videoclipul ăsta, per total, ia niște clișee pe care le știu italienii despre România și cei trei încearcă să trăiască un fel de vis est-european la noi. Pleacă din Italia, că nu mai suportă ce-i acolo: „Italia nu ne apreciază, ne-a pus un zid la spate, nu merită, știu că vom rupe scena română". Visează la discuri de aur și dinți de aur aici și ca să fie clișeu până la capăt mai citează din O-Zone cu „Ma-ia hii / Ma-ia huu / Ma-ia hoo", că e, până la urmă, cea mai cunoscută melodie românească peste care au dat străinii.

„Românii ne iau locurile de muncă, […] și dacă ei rămân, noi o să plecăm", și uite așa ajung italienii în București. Bine, sunt „imigranți" d-ăia cu bani, că se cazează în centru, pe Bărăția. Când zic de zona asta, au și versul ăsta la care poți să meditezi puțin: „le furăm cetățenia [românilor] și așa să ne întoarcem în Italia, ca să ne găsim de muncă." Au trecut ceva ani de la exodul ăla masiv spre Spania sau Italia, dar ambele țări au strâns ceva români prin ele, așa că n-ai cum să nu zici ceva de asta.

Cele mai frumoase vorbe din videoclip mi s-au părut însă astea: „Fiind români, șansele sunt multe. Nu lăsa pe azi ce poți face mâine." Și dacă-mi spui că n-ai reacționat, ca român, la treaba asta, atunci n-ai trăit suficient în România. Ar putea fi, de sine stătător, un slogan de țară și tot am atrage mai mulți turiști decât spoturile alea obosite și plictisitoare făcute de autorități. Versul ăsta e ce avem noi pentru italienescul: „dolce far niente".

Așa, pe parcursul piesei, mai auzi ironii la adresa românilor care beau și-și bat familia sau o mențiune a lui Ceaușescu, când zice unul dintre tipi, din fața Parlamentului: „Ciao, Ciao, Ceaușecu." Și da, nu lipsește Ramona Bădescu, vedeta care a uitat nițică română când a cunoscut nițel succes în Italia. Aici, în video, mulge o vacă, ceea ce-ți cam zice totul despre cum e văzută acolo.

E cam așa și treaba cu videoul ăsta: știi cum te duci la bulgari și te bucuri de nisip curat, și de mâncare la all inclusive la prețuri mai mici decât în România? Probabil că și Bulgaria are alte chestii mișto, dar asta te interesează pe termen scurt, poate o dată pe an. Pe ăștia trei tipi îi interesează să țină-n viață un canal de YouTube, o pagină de Facebook și să-și facă niște imagine. Au făcut mișto de francezi, de italieni, de români, că e conținut și vor să se remarce pe net.

Nu contează ce fac ei și cine sunt, ce-i mai important e ce-au băgat în videoclip. Sunt momente d-astea când e suficient să vezi ce zic turiștii despre București, Cluj, România per total, și să-ți dai seama în cam ce ar trebui să bagi bani, ca să fii ceva mai popular pentru alții care pleacă în vacanță.

Poți să vorbești cât vrei despre clădirile din Centrul Vechi proiectate în nu știu ce stil, că n-au mai văzut o pensulă de vopsea de pe vremea în care căruțele treceau pe acolo. Pe mine mă interesează să văd cam ce trăiesc străinii când vin aici, că văd deseori cozi la statuia lui Traian, de la Muzeul de Istorie, și nu înțeleg de ce atâția vor să-și facă poză cu ea. Apoi îmi reamintesc: e absurdă, diformă și nu transmite nimic, așa că vrei să rămâi cu amintiri d-astea ciudate din vacanțele tale.

Ăștia trei italieni au băgat mici pe nisipul din Centru, au filmat și ruinele alea cu Vlad Țepeș, au prins o nuntă pe lângă BNR și au fâlfâit niște hârtii de cinci și 10 lei prin fum de narghilea, cum am face toți când dăm de bani. Ce mai aștept acum e să ajungă videoul la unii care să se inflameze și să dea declarații din care să înțelegi că n-au prins ironiile. Și ce-i mai mișto e că totul începe cu un reportaj Digi24 despre nu știu ce tronson de autostradă care începe de nicăieri și după un pic mai încolo, tot nicăieri.

Urmărește-l pe Răzvan pe Facebook.