Toate modurile în care turiștii de city break distrug orașele din Europa

Europenii nordici, în mod special britanicii, își petrec tot anul încuiați în pușcăria umedă și gri care e clima nord-europeană. Așa că atunci când au șansa să evadeze din circumstanțele alea timp de o săptămână sau două, o fac din toți rărunchii. Se pogoară asupra Europei de sud și de est ca o molimă de lăcuste petrecărețe, gata să se pună în cap, să se dezbrace și să ignore cu desăvârșire „orele de liniște” menționate în regulile casei de pe Airbnb în care stau.

Când se târăsc acasă după vârful sezonului, puținilor localnici care n-au fugit definitiv din zonă nu le rămâne decât să facă față urmelor dezastrului – monumentele lor naționale pătate de pișat, mirosul de vomă care persistă pe străzile lor pietruite și pitorești. Ca să aflu cât de persistentă e situația asta, am rugat colaboratori din șapte destinații de petrecere de pe tot cuprinsul Europei să spună cum corodează râurile alea de vomă acidă monumentele antice și ce fac localnicii ca să se opună.

Insulele grecești pot să fie un paradis, dar atrag și cel mai infernal tip de turist: britanicii și alți nordici disperați să-și amorțească durerea acută a pielii arse de soare cu alcool și droguri. Specia asta de călător lasă urme în insule precum Corfu, Zakynthos, Mykonos și Ios, unde – în plin sezon – turiștii se hărțuiesc sexual și se bat între ei și strică hotelurile și casele localnicilor în fiecare noapte. Drept urmare, multe destinații de petrecere de pe insulele astea asistă la scădere economică: familiile și turiștii între două vârste, care, în general, cheltuie mai mult în vacanțe, aleg să le evite conștient. De exemplu, numărul de turiști la Kavos, o destinație populară de petrecere din Corfu, a scăzut cu 30% în ultimii ani.

Localnicii din Kavos care s-au săturat de muzica tare, de bătăi, de sticle sparte și, în general, de comportamentul bețivan și antisocial, cer autorităților să intervină. De curând, Asociația Culturală Kavos a depus cereri pentru sporirea numărului de patrule de poliție pe străzi și pentru a cere barurilor să nu mai pună muzică la începutul serii. Asociația a dat de curând în judecată agenții de turism precum Thomas Cook și Tui pentru că afectează negativ economia locală deoarece încurajează turiștii să meargă doar în anumite locuri – iar organizația a încercat inclusiv să oprească filmarea show-ului Geordie Shore aici, în 2016.

„Comportamentul ăsta n-ar trebui să fie considerat normal”, a declarat Vangelis Aspiotis, președintele Asociației Culturale Kavos, pentru Daily Mail. „Copiii ăștia nu fac decât să se holbeze la telefon, să folosească baloane cu heliu și să se-mbete. Ne e rușine pentru orașul nostru.”

– Thodoris Chondrogiannos, redactor VICE Grecia

Când te plimbi prin centrul Amsterdamului, te izbește în primul rând mirosul turiștilor – indiferent că vine de la gaufrele trase în Nutella pe care le mănâncă, de la White Widow-urile pe care le fumează sau de la ce-or fi borât pe trotuar. Sigur, îi și vezi la scurt timp după ce-i miroși: turștii au aglomerat vizibil capitala celei mai dens populate țări din Europa. În 2015, 17 milioane de oameni din întreaga lume au vizitat Amsterdamul – un oraș cu circa 800 000 de locuitori. Se estimează că numărul ăsta de vizitatori o să crească până la 23 de milioane până în 2025. Localnicii evită în mod curent anumite zone din centrul orașului, pentru că n-ai cum să treci prin mulțime, iar Kalverstraat – principala stradă de shopping din oraș – a fost închisă de mai multe ori peste vară din cauză că era periculos de aglomerată.

Reputația Amsterdamului atrage vizite din partea multor turiști care nu vor decât să se prăjească pe toată durata excursiei și care, de multe ori, din cauza asta, se pun în situații de risc. Periodic apar știri despre turiști loviți de tramvai sau care cad în canale și ce îneacă. În 2014, trei turiști britanici au murit după ce au luat heroină albă care le-a fost vândută pe post de cocaină, iar mai multe incidente soldate cu decese ale turiștilor pe ciuperci – inclusiv unul în care o fată de 17 ani s-a aruncat de pe un pod – a dus la interzicerea ciupercilor halucinogene în Olanda.

Într-o tentativă de recuperare a orașului, un antreprenor local a venit cu o soluție: Holland World – un parc de distracții care recreează Amsterdamul, cu copii la scară ale celor mai celebre obiective, baruri și canale din oraș. Va fi construit la doar câțiva kilometri de oraș și, dacă totul merge conform planului, poți să aterizezi și să te pui acolo în cap, cândva de prin 2023.

– Ewout Lowie, Editor VICE Olanda

În timp ce localnicii din Barcelona au recurs de curând la proteste violente împotriva efectelor turismului de mase asupra orașului lor, Magaluful a fost cel mai grav afectat de hoardele de bețivani. Poate că orașul din Mallorca are parte de mai puțini turiști decât Barcelona, dar sunt în general adolescenți britanici în prima lor vacanță fără supravegherea adulților, ceea ce-nseamnă: tone de vomă, concursuri de muie dată în public și bătăi nesfârșite. Haosul e concentrat în general pe principala arteră de petreceri din Magaluf, Punta Ballena, de unde, în plin sezon, gunoierii ridică o jumătate de tonă de gunoi pe noapte.

Autoritățile locale încearcă să diminueze efectele negative ale turismului de masă prin interzicerea pachetelor all-inclusive la hoteluri și limitarea vânzării de alcool în magazine, însă, până acum, nu s-au schimbat prea mutle pentru localnicii din Magaluf. Alfonso Rodríguez, purtător de cuvânt pentru grupul de activism local Esquerra Oberta, susține că primește încontinuu plângeri de la localnici – despre zgomot, violență, prostituție, vandalism și criminalitate și despre aparent nesfârșitul șir de britanici în pielea goală care aleargă pe străzile sale.

– Jaume Ribas, colaborator VICE Spania

Dacă te duci în Croația să petreci și nu te duci la unul dintre cele 8 000 de festivaluri care-au răsărit acolo în ultimii cinci ani, sunt mari șanse să te duci la Hvar. Faptul că orașul a devenit o destinație majoră de petrecere începe să-i enerveze pe localnici, întrucât tâmpeniile pe care le fac turiștii bețivi ca să se amuze pot avea un efect real asupra oamenilor care chiar locuiesc acolo.

Acum două veri, un grup de turști australieni s-au suit în turla bisericii din oraș în mijlocul nopții, au alergat pe acoperiș, au rupt niște țigle, au tras clopotul și au trezit o jumătate de oraș. Anul ăsta, unui turist britanic i s-a părut haios să se plimbe îmbrăcat în terorist, ceea ce le-a provocat localnicilor destul de mult stres și furie. Problemele nu se mărginesc la Hvar: în 2015, un turist irlandez beat s-a înecat la Split după ce-a sărit dintr-un iaht la 2 noaptea. Era întuneric, iar pompierii și ambulanța n-au reacționat în timp util ca să-l poată salva.

Autoritățile locale își propun acum să ia măsuri. Primarul de la Hvar, Rikardo Novak, vrea să impună coduri de conduită pentru turiști și să-i facă să plătească amenzi usturătoare dacă nu le respectă. UNESCO a avertizat orașul Dubrovnik (care – ca și Split – atrage un număr mare de turiști, parțial datorită faptului că a fost locație de filmare pentru Urzeala tronurilor) despre pericolele supraglomerării centrului vechi al orașului, iar primarul orașului vrea să limiteze numărul zilnic de turiști la jumătate, de la 8 000 la 4 000. Însă încă nu s-a făcut, de fapt, nimic, iar localnicii depind la greu de industria turistică. În orice caz, de multe ori profitul are prioritate înaintea protejării unui oraș istoric.

– Vuk Oreb, colaborator VICE Serbia

Când Polonia a intrat în UE în 2004, Marea Britanie a fost printre cei mai prietenoși aliați ai noștri și le-a permis polonezilor să intre în țară fără să impună o limită asupra numărului de oameni care se puteau stabili și munci acolo. Polonezii erau pregătiți să fie la fel de ospitalieri și le-au oferit britanicilor ce-are mai bun de oferit țara noastră: vodcă, cârnați și amfetamine. Datorită zborurilor și hostelurilor ieftine, britanicii au îmbrățișat rapid orașul Cracovia, vechea fostă capitală a Poloniei.

La-nceput, orașul s-a bucurat să-i primească, dar încă din 2007 cârciumile locale au început să interzică accesul britanicilor și au pus semne în care spuneau explicit că n-o să-i servească. „Veneau mulți, cereau tipuri de alcool pe care nu le vindeam și, după câteva băuturi, era greu să te mai înțelegi cu ei”, a declarat un patron de bar pentru Polish Express. La un moment dat, au intervenit chiar și figurile religioase locale: arhiepiscopul și cardinalul Stanislaw Dziwisz a cerut o „renaștere spirituală” într-o scrisoare pentru congregații, în care critica turismul de masă din Cracovia. „Orașul s-a umplut de cluburi de noapte în care oamenii se comportă profan”, a scris acesta.

Cultura britanică a băutului i-a șocat pe polonezi fiindcă e atât de diferită. În Polonia, bem pentru că suntem triști, nu pentru că vrem să ne distrăm. De obicei bem singuri, câteodată cu un prieten – sau, în cazuri excepționale, cu o mână de oameni. Bem și medităm la nefericirea vieții, până picăm de pe scaun. Petrecerile de burlaci, mersul din bar în bar, cântecele și jocurile la băutură sunt la fel de exotice pentru noi cum ar putea fi pentru britanici ideea că a bea zeamă de murături te vindecă de mahmureală.

Consiliul local de la Cracovia a ignorat, în general, problemele provocate de bețivii britanici în centrul orașului – se bucură de sursa de venit. De-asta antreprenorii din oraș iau problema în propriile mâini și încearcă să-i atragă pe turiști în forme mai civilizate de distracție – cum ar fi trasul cu niște mitraliere uriașe la poligoanele din localitate.

– Maciek Piasecki, Editor VICE Polonia

În fiecare vară, Veneția e decorul pentru aceeași scenă: sosesc zilnic mii de turiști pe vase de croazieră, turiști beți plonjează de pe poduri, iar oamenii se pișă lângă case și hoteluri de lux la 9 dimineața. Orașul legendar își pierde personalitatea și își atrage porecla de „Disneyland pe ape”.

Turismul de mase nu-i nimic nou la Veneția, dar în ultimii câțiva ani și-a ieșit din matcă. Cifrele variază, dar se spune că circa 30 de milioane de turiști vizitează micul centru al orașului în fiecare an. Impactul e atât de mare, încât ONU a amenințat că va pune Veneția pe lista de locuri de patrimoniu în situație de risc, dacă orașul nu găsește o cale de a face față volumului de turiști, în special cei care vin cu vasele de croazieră.

Autoritățile din Veneția au luat măsuri, în încercarea de a reduce deranjul pentru localnici – au amendat turiștii care nu se comportă frumos și au limitat accesul la anumite monumente și piețe. Dar pentru mulți localnici, nu pare suficient – continuă să plece din oraș în numere mari. Acum mai locuiesc doar 55 000 de oameni în oraș, prin comparație cu cei 175 000 din anii ’50.

Ca să fim bine înțeleși, câțiva dintre venețienii care-au rămas se luptă cu situația; la începutul anului, 25 000 de oameni au votat interzicerea uriașelor vase de croazieră în lagună, deși un efort asemănător din 2015 a fost ignorat de autoritățile locale. Acum câteva luni, s-au adunat 2 000 de localnici pe străzi ca să protesteze, într-un marș intitulat „Mi no vado via” (Nu plec). Giampietro Gagliardi, un membru al grupului local de acțiune Generazione '90, a declarat pentru presa locală că mai există mulți venețieni dispuși să-și apere orașul. „Vrem să fie clar”, a spus acesta, „venețienii sunt aici și se luptă să rămână. Vrem să ne luăm orașul înapoi, să-l salvăm de monocultura turismului.”

– Leonardo Bianchi, editor de știri VICE Italia

În 2016, în Islanda au ajuns aproape două milioane de turiști – cu 39% mai mulți decât în 2015. E corect să spunem că insulița cu o populație modestă de 334 632 de oameni s-a transformat într-o destinație populară de vacanță. Deși islandezii vor fi mereu încântați să întâmpine aventurieri și tineri căsătoriți, afluxul unui alt tip de turist începe să-i obosească treptat pe localnici.

Deși centrul orașului Reykjavík e pregătit pentru vizitatorii din străinătate care vor să petreacă, la țară –unde se aventurează mulți dintre ei – încep să se resimtă efectele turiștilor care nu știu cum să se comporte. La începutul anului, unul dintre nenumăratele grupuri de tineri beți pulă a scris „SEND NUDES” în bătrânele noastre dealuri, acoperite de mușchi. Turiștii în Land Rovere conduc off-road în zone neatinse de zeci de ani, iar, în 2015, un turist artist a vopsit unul dintre gheizerele noastre istorice roz aprins. A primit o amendă de 490 de lire, dar a refuzat s-o plătească și i s-a permis să iasă din țară.
Până acum, islandezii sătui de turismul de masă de pe insulă n-au prea luat măsuri – ne plângem pe o pagină de Facebook și nu prea ieșim până la 2 dimineața, pentru că știm că atunci se împleticesc spre casă mare parte din turiștii beți.

– Hanna Blåhed, colaborator VICE Suedia