(Vladimir Putin și premierul Dmitry Medvedev. Fotografie de Dmitri Medvedev, via Wikimedia Commons)
Protestele anticorupție de la Moscova nu sunt chiar dintr-un alt film decât al tău, așa cum ai fi tentat să crezi. De fapt, Rusia are multe în comun cu România și ar fi avut și mai multe dacă nu intram în UE și NATO. De aia când îi mai auzi pe unii sugerând că ar trebui să ne detașăm de birocrații de la Bruxelles, „ca să fim pe picioarele noastre” ar fi bine să te îngrijorezi. Alternativa s-ar putea să fi fost aia în care trăiai într-o țară în care oligarhii își făceau de cap fără frică de justiție, corupția devenea lege, iar politicienii de la vârful statului erau direct miliardari în euro.
Videos by VICE
De ce au ieșit rușii (mă rog, o parte din ei) în stradă
Conduși de Alexei Navalny, unul din liderii opoziției de la Kremlin, peste 8 mii de oameni au ieșit pe străzile din Moscova pentru a protesta împotriva corupției. Manifestația s-a lăsat cu peste o mie de arestări, printre cei reținuți de poliție fiind și Navalny. Tipul ăsta este unul dintre cei mai mari critici ai Puterii din Rusia. Cu o săptămână înainte, Navalny fusese prins pe stradă de niște necunoscuți și stropit pe față cu un lichid verde antiseptic. Omului i-au trebuit câteva zile pentru a se curăța.
Ca să înțelegi mai bine protestele de sâmbătă, trebuie să îți spun că lumea a luat cu asalt străzile Moscovei după ce ONG-ul condus de Alexei Navalny a publicat o investigație privind proprietățile de lux pe care premierul Medvedev le-ar deține în Rusia și în Italia și care ar valora 1.2 miliarde de euro. Medvedev a fost acuzat că a creat o rețea de corporații paravan conduse de membrii familiei sale sau de apropiați care i-au donat prin tot felul de organizații caritabile toate aceste bunuri. Premierul rus ar fi un personaj atât de opulent, încât ar fi construit lângă un iaz o ditamai casa pentru rațe.
Protestatarii ruși au fost la fel de inventivi ca cei din România care au ieșit în stradă pentru a se opune intrării în vigoare a OUG 13, care dezincrimina abuzul în serviciu. Rușii l-au luat peste picior pe Medvedev și au venit la proteste înarmați cu rațe de plastic și vopsiți pe față cu verde.
Citește și: Rusia recunoaște, pentru prima dată-n istorie, că are o problemă cu corupția
La începutul acestui an, în România, a avut loc un protest similar împotriva corupției. La noi, sute de mii de oameni au luat cu asalt Guvernul, dar nimeni nu s-a gândit serios să reprime violent aceste manifestații, deși au fost câțiva idioți care au spus că protestatarii ar fi trebuit împușcați. Vrei să știi cum au reacționat autoritățile în fața unui protest spontan într-un stat totalitar? Uită-te pe imaginile de la Moscova!
Protestatarii din țara noastră nu și-au furat bastoane pe cocoașă, au fost doar nevoiți să suporte minciunile televiziunilor de știri, care titrau despre ei că sunt plătiți de Soroș și de multinaționale și că au primit bani pentru că și-au adus câinii în stradă.
Nici Vladimir Putin n-a fost chiar așa inventiv, rezumându-se să-i acuze pe cei nemulțumiți că au plătit minori ca să vină la proteste. În Rusia, televiziunile de știri aservite puterii au preferat să difuzeze documentare ca pe vremea lui nea Nicu, ignorând ce se petrecea în stradă. La noi, ai avut, totuși, de unde să te informezi, chit că stăteai geană doar pe rețelele sociale sau pe presa internațională.
Spre deosebire de Kremlin, slavă Domnului, la București liderii opoziției nu sunt arestați sau asasinați pe stradă, iar oamenilor de afaceri nu li se fabrică dovezi pentru a fi constrânși să își paseze averile între diferite cercuri de interese. Hai, că suntem departe de acest moment, chiar dacă la RTV auzi altceva.
Alexei Navalny. Fotografie de Aleksey Ruban, via Flickr
Între sumele luate șpagă de politicienii din Rusia și cei din România nu diferă decât numărul de zerouri
Mama-Rusie este un model pentru destui politicieni români. Drept dovadă, acolo s-au adus modificări Codului Penal pentru a reduce pedepsele în cazul infracțiunilor de corupție, iar termenul în care prejudiciul ar trebui recuperat s-a mărit. S-a încercat și la noi ceva de genul, cu OUG 13, dar societatea civilă a reacționat violent. În Rusia, forțele de ordine sunt cele care reacționează violent în fața unei manifestații anti-corupție.
Citește și: De ce dau rușii milioane de dolari să-ți transmită mesajul că vine al treilea război mondial
În Rusia, mai mulți oficiali de stat au ajuns în spatele gratiilor, dar nu pentru că președintele Vladimir Putin s-a alăturat luptei anti-corupție, ci numai pentru a demonstra că autoritatea sa este supremă și că astea sunt consecințele pe care le va avea de suportat oricine va îndrăzni să-l provoace. În România, reacția oricărui om normal este cea de râs isteric atunci când aude că motivul pentru care marii corupți au ajuns după gratii este poliția politică, de exemplu.
Lupta anti-corupție din Rusia, la nivelul autorităților, este puțin diferită față de cea din România. În septembrie 2016, un oficial al unei agenții anti-corupție era arestat după ce poliția a găsit în apartamentul său din Moscova peste 120 de milioane de dolari! Tot anul trecut, dar în octombrie, ministrul Economiei Alexei Uliukaiev era plasat în arest la domiciliu pentru două luni (ce glumă bună!) sub acuzația că ar fi luat o mită de două miliarde de dolari ca să le faciliteze celor de la Rosfnet, o mare companie petrolieră, preluarea unei firme rivale, Bashneft. Uliukaev nu este primul oficial rus acuzat de corupție, dar este demnitarul cu cel mai mare rang în stat în era post-sovietică care este prins în fapt.
Corupția mică îi sărăcește pe ruși. Nici cu românii nu mi-e rușine
Corupția este prezentă în Rusia la toate nivelurile: în Guvern, Sănătate, Armată, Poliție, Educație, Justiție, Finanțe și administrație publică. În ultimii zece ani, media mitei anuale pe care fiecare om din Rusia o plătește a crescut de la nouă mii de ruble (145 de euro) în anul 2008 la 330 de mii de ruble în anul 2016 (adică 5 300 de euro). Cifrele sunt recunoscute atât de organismele internaționale de monitorizare, cât și de ministrul de Interne al Federației Ruse. Internele rusești mai confirmau că doar în anul trecut a identificat 69 de mii de infracțiuni economice al căror prejudiciu se ridica la 298 de miliarde de ruble, adică 4.8 miliarde de euro. O altă cifră interesantă: corupția a văduvit Trezoreria rusă, în anul 2016, de 108 miliarde de ruble, adică 1.7 miliarde de euro.
În tribunalele din Rusia, corupția îmbracă forme variate, începând cu mita dată judecătorilor pentru sentințe favorabile și terminând cu fabricarea dovezilor pentru a-i incrimina pe cei care nu marcă banul unde trebuie sau care sunt incomozi.
Companiile sunt deseori sfătuite să includă în contracte clauze ce fac referire la arbitrajul internațional pentru a minimaliza rolul sistemului judiciar din Rusia. Dacă îți imaginezi că în Rusia poți să câștigi dacă ai contesta în tribunal o lege nefavorabilă, ar fi bine să mai stai pe gânduri înainte de a spune o prostie.
De multe ori, tribunalele locale dau sentințe favorabile politicienilor de pe plan local în detrimentul drepturilor civile. Influența politicului în Justiție este foarte mare, la fel cum era și în România pe vremea lui Adrian Năstase. Dar, chiar și așa, la noi nu s-a întâmplat ca în Rusia, unde Alexei Navalny, liderul proeminent al Opozitiei, s-a ales în 2013 cu cinci ani de închisoare cu suspendare, doar ca să fie împiedicat să mai candideze la alegerile prezidențiale din Rusia care vor avea loc în 2018. A fost nevoie de intervenția Curții Europene pentru Drepturile Omului pentru ca sentința să fie anulată.
Proteste anti-Putin din Ucraina, în 2014. Fotografie de BO, via Wikimedia Commons
Oligarhii din Rusia sunt lăsați (uneori) să fure, numai să nu se bage în politică
Cel mai bogat om din Rusia este, bineînțeles, Vladimir Putin. Folosindu-se de războiul cu separatiștii ceceni la începutul anilor 2000, Putin a afirmat că singura modalitate pentru a stârpi terorismul din Rusia este să centralize puterea în mâinile sale.
La 13 ani de la acel moment, Vladimir Putin a devenit liderul suprem al Rusiei. Dacă vrei să vezi luxul unui om bogat construit pe spatele propriului său popor, nu trebuie decât să te uiți la palatul de 1 miliard de dolari pe care și l-a construit la țărmul Mării Negre în stilul epocii țariste. Stai liniștit, că mai are încă 20 de palate, patru yachturi, 58 de avioane și o colecție de ceasuri care valorează 500 de mii de euro.
Ca președinte al Federației Rusiei, Putin ar avea un salariu anual de numai 110 de mii de dolari, dar ăștia sunt banii pe care îi cheltuie pe trabucuri și semințe. Averea sa ar ajunge pe la 40 de miliarde de euro, dar este aproape imposibil de identificat deoarece este răspândită ca un păienjeniș în mai multe companii secrete, în imobiliare și în conturile mai multor oligarhi.
Atunci când a ajuns la cârma Rusiei, se spune că Putin i-a strâns pe toți oligarhii țării și i-a pus să aleagă. Ori renunță la influența politică și la o parte din avere în schimbul siguranței și al prosperității, ori vor ajunge după gratii sau, în cel mai bun caz, săraci. În afară de câțiva, majoritatea au ales prima variantă, iar o sută din ei dețin o treime din averea totală a Rusiei.
Proteste anticorupție București, 2017. Fotografie de Mihai Petre, via Flickr
Tot corupția era să ne țină și pe noi la ușa Uniunii Europene
Nu vreau să-ți dau lecții de istorie, dar aderarea României la Uniunea Europeană a adus niște lucruri bune pentru țara noastră. Mirajul liberei circulații în statele occidentale ale Europei fără a mai sta la coadă pentru viză, accesul la locurile de muncă și la educația din cele mai bogate țări de pe Continent, la piața de capital europeană și la investiții s-a transformat într-o realitate de care am profitat poate prea puțin.
România a făcut sacrificii mari în timpul procesului de aderare la UE și la NATO. Dar, în ciuda eforturilor, Comisia Europeană ne atrăgea atenția că am lăsat câteva chestiuni nerezolvate, mai ales în ceea ce privește sistemul judiciar. Pe scurt, Comisia Europeană îi cerea țării noastre să implementeze măsuri suplimentare pentru a stârpi corupția și să-și schimbe legislația ca să fie în concordanță cu cea a Uniunii Europene.
Nu cred că îți mai aduci aminte, dar noi eram cât pe ce să ratăm aderarea la UE în 2007 din cauza corupției. Ca să se asigure că nu ne vom abate de la drum, Comisia a plasat România sub Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și ne-a cerut să înființăm instituții care să îi tragă la răspundere pe cei care comit acte de corupție precum luarea și darea de mită, abuzul în serviciu sau traficul de influență și să le confiște averile celor care le-au obținut pe căi ilegale.
În fiecare an, Comisia întocmește un raport public care analizează progresele înregistrate și ne atrage mereu atenția atunci când nu ne-am îndeplinit obiectivele. De aia avem politicieni ca Tăriceanu și Dragnea care-și doresc eliminarea acestui MCV, ca să poată să își facă de cap!
Astea fiind spuse, merită să te mai uiți din când în când la protestele și mișcările civice din Rusia. Măcar ca să ai un element de comparație, în imediata ta vecinătate, pentru ce se întâmplă în România. Și, evident, să nu uiți cum ar fi putut fi țara ta acum.
Citește și alte articole despre Rusia:
Franța a avertizat Rusia să nu mai încerce să influențeze alegerile din țara lor
Cum se văd România și Occidentul pe site-ul propagandistului șef al lui Putin
