William Marston, psihologul și autorul de benzi desenate care a creat-o pe Wonder Woman, credea că singura salvare a lumii din război era ca femeile să conducă lumea și ca bărbații să devină mai asemănători cu femeile. Marston era, printre altele, un recunoscut cercetător în psihologie și un fan al fetișului bondage; era de părere că benzile desenate sunt o formă grozavă de propagandă educațională, anti-patriarhat. Wonder Woman avea scopul de a conduce lumea spre matriarhie prin confruntarea abuzurilor și promovarea puterii feminine, jocuri bondage și controlarea minții prin erotism. Scriitorul Noah Berlatsky, expert în benzi desenate și editor al blogului Hooded Utilitarian, explorează geneza Wonder Woman în ultima lui carte: Wonder Woman: Bondage and Feminism în Marston/Peter Comics, 1941-1948 . VICE a stat de vorbă cu Berlatsky despre misandrie, lesbianism și atitudinea feministă radicală a lui Marston.
VICE: Nu mi-am închipuit niciodată că benzile desenate au fost create în scopul de salva lumea până când n-am citit cartea ta. Spui că Marston a fost un psiholog și un feminist radical care a inventat-o pe Wonder Woman drept propagandă pentru pacea mondială. Crezi că sunt multe benzi desenate create în acest scop? Cum ai făcut descoperirea asta?
Berlatsky: Nu cred că sunt multe benzi desenate care au scopul ăsta! Cel puțin nu în domeniul BD-urilor cu super eroi din anii 1940, în care lucra Marston. Majoritatea creatorilor din vremea aceea erau evrei din clasa muncitoare, interesați să facă bani și să ofere un produs distractiv.
Videos by VICE
Dar Marston era academician. Cei din jurul lui, care îi citeau BD-urile, îi cunoșteau viziunea despre utopia matriarhală – Marston nu era deloc subtil în această privință. Cu cât i-am citit teoriile psihologice și lucrările academice, am fost surprins cât de convins era că benzile desenate ar putea fi folosite drept propagandă. E o poveste excelentă în care prietenul lui Wonder Woman, Paul von Gunther, care e om de știință, proiectează imagini cu Wonder Woman în creierele industriașilor ticăloși ca aceștia să devină protestatari împotriva războiului. Deci ideea că imaginile cu Wonder Woman ar putea face bărbații (și femeile!) să accepte o utopie matriarhală e promovată foarte direct în BD-urile lui Marston.
Mi-au plăcut părțile în care vorbești despre lasoul adevărului, controlul minții și infiltrarea de imagini erotice cu Wonder Woman în creierele bărbaților malefici pentru a-i transforma în reformați care luptă împotriva patriarhatului. Eu am practicat hipnoza erotică, așa îmi câștigam existența într-o vreme. Uneori mi se părea că schimb lumea în bine prin spălarea pe creier a clienților mei, pe care simțeam că-i transform în persoane mai bune. Dar alteori mi se părea doar o activitate înlocuitoare pentru sexul prin telefon. Crezi că dominarea feministă a minții poate distruge patriarhatul?
Marston ar fi nemaipomenit de bucuros să audă că ai avut ambiția să schimbi lumea prin hipnoză erotică. Ți-ar săruta picioarele, la propriu.
În carte vorbesc un pic despre activitatea femeilor dominatoare și influența ei asupra patriarhatului. Am ajuns la concluzia că depinde de mai mulți factori. Au existat mai multe feministe – cum e Tania Modleski, de exemplu – care au fost sceptice în privința felului în care Georges Bataille sau Sascher Masoch (scriitorul austriac după care a fost denumit masochismul) foloseau masochismul. Lui Masoch îi place ideea de femeie puternică, dar are impresia că femeile puternice copiază sau parodiază patriarhul, nu patriarhatul.
Bărbații îi urăsc pe bărbați; misandria e unul dintre principalele modele ale patriarhatului. Bărbaților le place ideea să îi doboare pe tipii mai puternici și să le ia locul. Deci, Masoch nu avea niciun fel de idei feministe; practice, dominatrixa nu vrea decât să răstoarne legea masculină în numele unui alt tip. Iar la finalul cărții Venus in Furs , Masoch vorbește despre cum plănuiește să pună mâna pe nuia și să lase copilăriile, sugerând că femeia trebuie bătută.
Dar Marston chiar era feminist, și nu doar în sensul că vrea să pună femeile la putere, ci în sensul că vrea să răstoarne ideea patriarhală că lumea trebuie condusă de cei mai puternici. Marston crede că subjugarea erotică e importantă nu doar pentru că îi controlează pe bărbați, ci și pentru că supunerea este, pentru el, o virtute. Supunerea erotică înseamnă să-i cedezi controlul celui pe care îl iubești. Deci da, cred că asta se opune valorilor pe care le dictează patriarhatul și cred că are implicații feministe când e combinată cu credința în puterea femeilor și dreptul femeilor la putere, conform perspectivei lui Marston.
În carte discuți despre mai multe teme din BD-uri, cum ar fi incestul simbolic, negarea mamei, vindecarea simbolică și reintegrarea. Poate fi vindecător să citești BD-uri?
Nu știu dacă m-am gândit că BD-urile au efect vindecător direct. Marston a vrut să inspire și să consoleze fetele cu ajutorul lor. Are multe secvențe în care spune direct: Femeile pot face orice! Femeile sunt mai bune la sport decât băieții! Wonder Woman vă arată cum să faceți orice aveți chef în timp ce purtați lanțuri, pentru că sunteți minunate (mai ales când purtați lanțuri)!
Există o poveste în care oamenii nu sunt de acord ca femeile să-și bage nasul în război, dar Marston argumentează că e vital și grozav ca femeile să fie implicate. Cred că făcea eforturi deliberate să încurajeze femeile să se considere capabile, puternice și grozave. Gloria Steinem, de exemplu, a spus că a inspirat-o enorm.
Deci în sensul ăsta se poate spune că BD-urile lui sunt vindecătoare, luptă împotriva setereotipurilor negative în care sunt încadrate de obicei fetele. E un mesaj feminist. Dar mai e și ideea lanțurilor. Unul dintre mesajele împotriva căruia a luptat Marston e cel că fetele n-ar trebui să fie sexuale sau că ar trebui să se teamă de propria sexualitate sau că n-ar trebui să simtă dorința de a se supune sau de a domina sau ambele simultan. Benzile desenate prezintă sexualitatea și fetișul bondage ca fiind distractive pentru fete și pentru copiii de toate vârstele.
În același timp, cred că Wonder Woman #16 și câteva alte BD-uri prezintă abuzul sexual și violența ca pe niște lucruri rele, care trebuie combătute, dar fără să condamne sexualitatea copiilor și promovând practica de control sexual, de care se poate bucura oricine, atâta timp cât toți partenerii își dau consimțământul. E un subiect delicat și cred că perspectiva lui Marston e importantă pentru cultura noastră.
Marston se adresa și băieților; era de părere că și băieții ar putea iubi eroinele feminine, atât în sens sexual cât și de identificare cu ele. Deci promova ideea de fraternitate între sexe.
Deci când ai vorbit de necesitatea integrării umbrei sinelui, nu te refereai la vindecarea de traume?
Ba da, bineînțeles că mă refeream la vindecarea de traume și de violența sexuală și reintegrare. Cred că BD-urile vorbeau de necesitatea sau de importanța relațiilor între femei, a relațiilor dintre mame și fiice, în vindecarea traumelor. Dar aș ezita să spun că BD-urile chiar pot vindeca oameni. Reacția oamenilor la artă e foarte individuală. În orice caz, cred că lui Marston îi plăcea să creadă că au efect vindecător.
Ai spune că BD-urile aveau scop instructiv?
Până la un anumit nivel. Au scopul de a demonstra că un abuz sexual e ceva foarte grav. Insistă că e esențial să-i ascultăm pe copii când aceștia spun că au fost abuzați. Și își dorea ca oamenii să privească mamele ca pe niște lideri iubitori care îi conduc spre utopie și vindecare.
Da, erau benzi desenate cu scop educațional. El le numea propagandă.
E super dubios să combini propaganda sexy cu propagandă serioasă împotriva abuzului asupra copiilor, dar Marston chiar a avut darul ăsta. Iar asta s-a reflectat și în viața lui de terapeut și poliamorist fetișist…
N-a profesat ca terapeut și foarte bine a făcut. Era cercetător în psihologie și, da, teoriile lui despre cum dominarea și supunerea sunt emoții normale s-au reflectat în BD-urile lui. A contribuit și la inventarea detectorului de minciuni (care n-a funcționat niciodată cu adevărat) și apoi a folosit detectorul de minciuni în reclame pentru Gillette. A făcut și performance-uri pe scenă cu detectorul. Era un ciudat simpatic.
Și a fost poliamorist, într-adevăr. A trăit cu soția lui Elizabeth și cu Olive Byrne, care era iubita lui și a lui Elizabeth. Viața cu două femei bisexuale i-au influențat teoriile și benzile desenate. În operele psihologice, a scris despre cum lesbianismul le ajută pe femei să fie niște mame mai bune și niște partenere sexuale mai talentate; practic, credea că lesbianismul ar face lumea mai bună pentru toți, indiferent de vârstă sau gen. Benzile lui desenate sunt presărate cu jocuri bondage între femei.
La un moment dat, îl citezi pe Marston și spui că lesbianismul e bun pentru toată lumea. Crezi că sexualitatea lesbiană e benefică pentru toți?
Cred cu tărie că stigmatizarea dorințelor homosexuale sau lesbiene ne face rău tuturor, fie că suntem heterosexuali sau gay. Marston simțea că prieteniile între femei și comunitățile feminine sunt importante pentru societate și pot fi o alternativă mai bună la patriarhat. Și eu cred asta și mai cred că e mult mai bine să recunoaștem legăturile homoerotice din aceste comunități drept o potențială sursă de plăcere decât să trăim într-o stare de paranoia și rușine.
Crezi că benzile desenate pot fi o propagandă de succes? Wonder Woman a funcționat?
E greu de zis ce efect are sau nu are arta. Sunt feministe precum Steinem și Trina Robbins care spun că Wonder Woman le-a inspirat. Cunosc și câteva tipe dominatrix care au spus că erau fascinate de benzile desenate cu Wonder Woman în copilărie – deci cred că Marston ar considera chestia asta un succes.
În orice caz, Marston ar fi încântat de progresele societății în privința drepturilor femeilor și drepturile persoanelor gay și s-ar bucura că Wonder Woman e încă o influență pozitivă pentru feminism și sexualitate. Nu am ajuns la utopia matriarhală la care visa el, dar ne-am apropiat de ea mai mult ca niciodată. Cel puțin așa îmi place mie să cred.
Traducere: Oana Maria Zaharia
Mai multe despre feminism:
Ghid de feminism pentru tipi
De ce cred ca bărbat că e bine să existe feminism în România
Interviu cu tipul care a făcut blogul cu pisici confuze împotriva feminismului
Femeile împotriva feminismului au o obsesie cu deschisul borcanelor