Ce poate face România ca cei care consumă droguri să nu mai moară la festivaluri și nu numai

Înc-o zi, înc-o poveste despre România și drogurile care se consumă pe teritoriul ei. Cum, nu știai că se întâmplă asta? Oh, vă cer scuze că-i un șoc pentru d-voastră care tocmai ați ajuns la oraș. Dincolo de glume și ironii, consumul de droguri există – atât în România, cât și în toate celelalte țări. E vorba însă acum de ce s-a întâmplat în București.

Între 3 și 5 iunie a fost SAGA Festival în Capitală, pe Arena Națională. Știi deja asta, pentru că știrea weekendului n-a fost festivalul – cu cei peste 150 de mii de oameni veniți să asculte niște muzică sau să-și afișeze ținutele de festival –, ci ce s-a întâmplat acolo independent de ce-i obișnuit la un festival: câțiva oameni au consumat droguri și au ajuns la urgență, iar unul dintre ei a și murit. Decesul ar fi fost din cauza unei posibile supradoze. 

Cei care ar putea fi responsabili de asta nu-și asumă nicio vină, de parcă aud prima dată despre astfel de tragedii.

Organizatorii festivalului au expediat totul într-un comunicat sub eticheta de „evenimente regretabile”. Au lăudat eficiența ambulanțelor în tratarea și transportarea tinerilor și au susținut că au luat măsurile necesare de prevenție – prin asta se refereau la echipele de securitate de la intrare care controlau peste 30 de mii de persoane într-o singură seară. În același comunicat și-au negat tacit partea de vină: „SAGA Festival este complet împotriva consumului de substanțe interzise și are zero toleranță pentru posesia lor și un comportament de acest gen”.

Sigur, nu se poate spune că n-au făcut chiar nimic. La festival s-a aflat și Agenția Națională Antidrog (ANA), care a considerat că cea mai bună activare ar fi să împartă pliante și să le dea oamenilor ochelari care simulează efectele consumului de droguri și alcool. Da, chiar așa. Sunt curioasă câți dintre cei veniți cu „substanțe interzise în posesie” au folosit ochelarii ăia după care au zis „da, men, drogurile sunt rele, hai că arunc tot ce am în prima budă”.

Pe 23 mai 2022, Gabriela Firea arunca într-o postare de Facebook cuvinte mari, alături de câteva statistici: „Tinerii trebuie să înțeleagă riscurile la care se expun și cum li se poate schimba viața pentru totdeauna”. După care a pus un emoji zâmbitor, gata să te îmbrățișeze, fără vreo concluzie sau măsură pertinentă. Se știe că tinerii-s fierți pe emoji și dacă pui unul random în conversație deja ești de-al lor. Cam asta e în general atitudinea politicienilor din România când vine vorba de reducerea consumului de droguri.

Un raport al Agenției Naționale Antidrog arată că de fapt nici nu știm foarte bine care e situația la nivel național – în 2019 au fost declarate 45 de decese asociate direct consumului de droguri, dar se menționează că 25 de județe nu au raportat date.

Ar mai fi ceva. După cum a explicat pentru VICE Alina Dumitriu, lucrătoare socială și psihoterapeută cu o experiență de 17 ani în lucrul cu consumatorii de droguri injectabile, mor adolescenți în fiecare zi din cauza consumului regulat de droguri grele, fie ele medicamente sau mai multe tipuri de substanțe interzise. „Numai că decesele nu sunt înregistrate ca atare, ci ca stop cardio-respirator.” Asta, consideră ea, e o manevră prin care autoritățile să poată declara că în România numărul de supradoze nu e așa mare. „Așa pot justifica lipsa de servicii de harm reduction și să nu acorde finanțări ONG-urilor specializate de ani de zile în reducerea riscurilor.”

Nu trebuie să fii însă expert ca să-ți dai seama că pliantele informative nu opresc pe nimeni din a consuma droguri și nu-i ajută cu nimic pe dependenți. Cum nici ochelarii ăia care te amețesc câteva secunde nu sunt mai mult decât o glumă pentru consumatori. În general, metodele de prevenire sunt inutile și drogurile vor trece întotdeauna de agenții ăia de securitate obosiți după atâtea căutări prin genți zile la rând.

Ce ar putea fi făcut, totuși, e acceptarea inevitabilului și luarea unor măsuri de siguranță pentru a preveni cazurile urgente, nu consumul. 

Cei de la ANA părea că se îndreptau spre o abordare de tipul ăsta și au încercat, pe Facebook, să dea câteva sfaturi informative: „În ultimii ani a crescut numărul deceselor cauzate de consumul pastilelor de ecstasy cu o concentrație a substanței active foarte mare. Nu amesteca energizantele cu ecstasy. Ai grijă de inima ta! Atmosfera de la festival îți poate da toata energia de care ai nevoie! Hidratează-te!” Niște sfaturi de bun simț, dar too little, too late. Și-aș mai adăuga că le-au pus pe Facebook pe-o pagină pe care, csz, nu cred că se înghesuie consumatorii, orice vârstă ar avea – ca s-o spun și altfel: bag un blunt, m-am prăjit, m-am spart, bag un xanny și mă rupe la ficat; dar gata ANA m-a notificat.

În notă serioasă, dacă treci de bariera asta unde drogurile nu sunt văzute altfel decât ceva tabu, ilegal, care ar trebui pedepsit prin lege, ajungi la oamenii care consumă. Unii dintre ei sunt dependenți și nevoia fiziologică de a consuma apare în timp și pune monopol pe viețile lor.

Alții le folosesc doar în scop recreativ, de exemplu, în cadrul festivalurilor de muzică. Nu e deloc o noutate consumul de droguri la evenimente de tipul ăsta și nici măcar nu e cea mai mare problemă. În astfel de cazuri, accentul ar trebui să cadă strict pe siguranța participanților, pentru că nu poți preveni ceva iminent.

Una dintre problemele majore pe care le aduce consumul de droguri e că de cele mai multe ori nu prea știi ce iei. E și una dintre cauzele principale pentru decese și cazuri urgente. 

Alina Dumitriu e revoltată pentru că, deși există la nivel european mai multe exemple de bune practici în ceea ce privește reducerea riscurilor și tratamentul dependenților și reintegrarea lor în societate, ANA „insistă să facă intervenții «drog zero», pe modelul campaniei organizate de fosta Prima Doamnă a Americii, Nancy Reagan, «Just say no».” 

În afară, există câteva zeci de festivaluri care dispun de corturi pentru testarea substanțelor din droguri. Cei care vor să consume află de acolo dacă ceea ce li s-a vândut e într-adevăr pur sau e de fapt vreun amestec toxic și dubios care ar fi oricum mult mai periculos decât drogul în sine. Asta pentru că drogurile recreaționale pot conține – în multe cazuri – substanțe otrăvitoare. Dacă nu știi sigur ce conține pastila sau praful pe care l-ai cumpărat, ce concentrație are și cât de pur e, sunt șanse considerabile să ajungi la o supradoză accidentală. 

De cele mai multe ori pe exemplele din afară, Poliția nu e direct implicată, ba chiar le oferă oamenilor un perimetru de toleranță în proximitatea corturilor. În felul ăsta, participanții au certitudinea că nu îi arestează nimeni și nici nu le confiscă plicușorul.

În 2018, festivalul Secret Garden Party din Cambridgeshire a amplasat un astfel de cort. Astfel, oamenii care și-au testat drogurile au aflat că primiseră ketamină în loc de cox sau catinonă, o substanță cu efecte adverse grave, în loc de MDMA. Altele erau amestecate cu medicamente împotriva malariei, zahăr brun și tencuială. Una din cinci substanțe testate nu era ceea ce participanții au crezut c-au cumpărat. Două treimi din oamenii care au descoperit ce era de fapt în droguri, au predat ulterior substanțele poliției. Per total, spitalizările provocate de consumul de droguri a scăzut cu 95 la sută.

Deși festivalul – oricare din România – interzice și se delimitează de consumul și traficul de substanțe ilegale, organizatorii sunt conștienți că substanțele ajung inevitabil în perimetrul evenimentului. Testarea pastilelor se întâmplă în țări ca Olanda, Austria, Belgia și Elveția și, de-a lungul anilor, s-a observat și o scădere pe piața neagră a numărului de pastile impure. 

Din păcate, legislația actuală din România face acest lucru imposibil, pentru că deținerea e pedepsită de lege, așa că nimic nu-l poate împiedica pe un polițist să te oprească după ce ai plecat de la cortul de harm reduction. 

Nu mai zic că în provincia Columbia Britanică din Canada s-a decis decriminalizarea posesiei cantităților mici de droguri. Experimentul vine în urma creșterii semnificative a numărului de morți prin supradoză. Autoritățile de acolo și-au dat seama că e vorba despre o problemă majoră de sănătate publică și o tratează ca atare.

Medicul psihiatru Eugen Hriscu de la Clinica ALIAT a subliniat într-o postare pe Facebook că a propus de mai multe ori o intervenție adaptată festivalurilor mari de muzică, dar a fost mereu refuzat de către organizatori. „Din păcate, acum au murit oameni. Aflăm despre ei pentru că sunt dintre cei care și-au permis banii de SAGA. Nu vom afla însă nimic despre sutele de oameni din periferii uciși de etnobotanice, de sutele omorâți de HIV pentru că ANA nu are bani de seringi, nici de miile de vieți distruse de dependența de droguri pentru care ANA pare să nu aibă un răspuns”, a spus acesta. „Dumnezeu să-i apere pe acești tineri, că noi se pare ca nu suntem în stare.”

„Adevărul este că orice consum de droguri are potențiale riscuri – și plăceri. Știm deja că politicile de toleranță zero și arestările nu împiedică oamenii să consume droguri. Oamenii au nevoie de informații oneste și exacte pentru a rămâne în siguranță”, conchide Alina Dumitriu.