De astăzi, 16 martie, ora 15, România intră în stare de urgență. Pe lângă toate măsurile care se iau într-o astfel de situație, școlile vor rămâne închise „până după Paște”, spune ministrul Educației, Monica Anisie. Conform legislației, starea de urgență poate dura 30 de zile, dar aceasta poate fi prelungită în funcție de evoluția epidemiei de coronavirus. Pentru a preveni, însă, răspândirea virusului, școlile au fost închise la nivel național din 11 martie. Încă de atunci, mai mulți profesori au decis să țină cursuri online pentru elevii de acasă, în special pentru cei din clasele a VIII-a și a XII-a, care au de susținut examenele naționale.
Între timp, Ministerul Educației a făcut și un parteneriat cu Televiziunea Română, astfel că, de astăzi, începe emisiunea Teleșcoala, difuzată pe TVR 2 și TVR 3, în care aproximativ 50 profesori de la licee din București susțin ore de română, matematică, biologie, istorie, geografie, logică și engleză pentru elevii aflați în pragul susținerii examenelor. Orarul integral, pentru prima săptămână, poate fi găsit aici. Cursurile vor fi disponibile și online, pe canalul de Youtube al TVR și pe site-ul televiziunii.
Videos by VICE
„Nu este obligatorie această activitate, dar este un suport pentru elevi. Avem și copii izolați care nu au posibilitatea cursurilor online”, a spus Monica Anisie pentru Hotnews.
Pe lângă orele difuzate la TV, mai există o serie de platforme online, prin care elevii pot avea acces la suport de cursuri, cum este clasaviitorului.ro, folosită și până acum, dar de un număr mult mai mic de profesori, în cadrul proiectului de formare a cadrelor didactice numit CRED. Alți profesori au apelat deja la platformele ZOOM (conferințe video la care pot participa o sută de persoane) și Google Classroom (pentru teme sau diferite anunțuri), pentru a-și continua orele cu elevii.
O postare din grupul de Facebook Părinții cer schimbare – Grup civic a adunat mai multe link-uri cu profesori care susțin lecții online și vin în ajutorul elevilor.
Deși trăim în era digitală, un sfert din populația României încă nu are acces la internet, conform datelor INS în 2019, iar unul din trei copii trăiește sub pragul sărăciei, ceea ce face aproape imposibil accesul la laptop, tabletă și internet. Dacă la școală mai exista o șansă pentru aceștia, mai multe școli din rural fiind dotate cu laptopuri prin programe naționale sau de către ONG-uri, statul acasă este problematic pentru recuperarea orelor în cazul lor.
Am vorbit despre asta cu Cristina Tunegaru, unul din primii profesori care au decis să facă lecții online pentru elevii de clasa a opta, încă de la anunțul inițial de închidere a școlilor. Cristina ține orele de limba și literatura română pe pagina ei de Facebook, dar spune că-i lipsește enorm feedback-ul live al elevilor.
VICE: Cum te-ai hotărât să faci orele live, pe pagina ta de Facebook?
Cristina Tunegaru: Este o inițiativă pe care am luat-o chiar când am aflat că nu se mai fac cursuri. M-am întrebat: „Bine, dar clasa a opta ce face?”, pentru că știu cât de greu este să te pregătești pentru acest examen de evaluare. Copiii nu-și permit să piardă nici măcar cinci zile. Impulsul meu inițial a fost să-i sprijin pe toți elevii, adică oricine vrea, de oriunde, indiferent că au alt profesor la clasă.
Cum ai organizat cursurile pe Facebook?
Am dat un mesaj pe pagina mea și am avut un răspuns copleșitor. Nu mă așteptam să fie atât de mulți copii și părinți interesanți. Zilele astea mi le-am petrecut încercând să explic cum pot ajunge la pagina mea și cum va avea loc cursul. Că live-ul rămâne acolo, că-l vor vedea și mai târziu, că vom avea și teme, că vor avea și note. În comentarii las un document Word și o adresă de gmail, unde-mi pot trimite temele, ca să le corectez, să le dau feedback și note. Să putem progresa, să avem un dialog, să-mi spună și ce subiecte mai vor să abordeze.
Cum se desfășoară cursurile?
Orele se țin la ora 14, de trei ori pe săptămână. Vineri a fost a doua ședință, iar de luni se vor continua cu trei sau patru ședințe pe săptămână. Fac și gramatică, și literatură. Cursurile țin o oră și jumătate, adică două ore de clasă. Dacă simt că sunt subiecte din anii anteriori pe care să le pot acoperi, dacă există cerere pentru ele, atunci o să facem și a patra ședință.
Pentru cât timp plănuiești să faci aceste cursuri?
Le voi face oricât va dura pauza asta, până când se întoarce lumea la școală, indiferent dacă vor fi două, trei, patru săptămâni. Eu mi-aș dori să fie o perioada cât mai scurtă.
Primul curs a avut peste 60 de mii de vizualizări. Care a fost reacția elevilor după live-urile de săptămâna trecută?
Am primit foarte multe mesaje și am corectat sute de teme. În prima seară, după sesiunea de live, nu puteam ține pasul cu numărul de e-mail-uri din inbox, deși răspundeam constant. Am scris feedback-uri elevilor până la miezul nopții. Am descoperit copii de 14 ani care au mai multă abilitate de a mânui limba română decât mulți adulți. Avem în România copii extraordinari; dacă i-am păstra cu noi, la liceu și la facultate, cu siguranță ne-ar schimba viitorul. Am primit și multe mesaje emoționante, în care copii pe care nu-i cunosc apreciază că sunt alături de ei. O fetiță mi-a scris: „Doamna, vă mulțumesc că nu ne-ați abandonat”.
Ce este cel mai greu la astfel de live-uri, diferit de o oră obișnuită, la școală?
Deși predau de atâția ani, sunt obișnuită să primesc feedback imediat. Să mă uit în ochii copiilor, să văd dacă înțeleg, dacă trebuie să reiau, să-mi dau seama care să fie ritmul. D-asta mi-a fost greu, pentru că nu am avut această comunicare. Am încercat să-mi imaginez că sunt la clasă și primesc un răspuns de la elevi. Recomandarea pedagogiei moderne este să nu vorbești doar tu, de fapt, să vorbească mai mult copilul din fața ta.
Astăzi începe teleșcoala. Crezi că va ajuta mai mult ca orele să ajungă și la elevii vulnerabili, din medii sărace, fără posibilități?
O parte dintre elevi vor urmări aceste emisiuni educaționale, însă aici, interacțiunea elev-profesor este inexistentă. S-ar putea ca nivelul propus de profesorul de la televizor să fie neadecvat, copilul să nu înțeleagă și să nu poată urmări. Copiii au ritmuri de învățare și nevoi diferite. E o propunere bună, dar trebuie să-i înțelegem și limitările.
Elevii vulnerabili sunt cei care au cea mai mare nevoie de o persoană cu care să învețe, de cea mai multă atenție, ei sunt cei care, adeseori, au de acoperit foarte multe lacune și au nevoie de mult timp, multă grijă și dibăcie pedagogică, astfel încât să dobândească competențe minime. Mă gândesc la elevi de clasa a VIII-a care au dificultăți cu operațiile matematice, cu ordinea operațiilor, aspecte care sunt considerate simple și pe care un profesor le-ar trece cu vedere.
Care ar putea fi planul educațional pentru elevii din mediul rural, care n-au acces la internet, să recupereze aceste ore?
Trebuie să existe un plan clar de măsuri, anunțat de Ministerul Educației. Să știi ce clase au beneficiat de învățarea online și ce clase nu, să faci ore de recuperare cu cei care nu au acces la internet. Și să se asigure Inspectoratele că acele ore chiar se întâmplă. Să nu fie doar trecute pe hârtie și semnate în condică. Trebuie să găsim o soluție, pentru că nu știm câte zile vor fi. Dacă ajungem la o perioadă îndelungată, va fi foarte dificil să recuperezi din mers.
S-a întâmplat în alte cazuri, mai puțin grave, să fie ore de recuperare care nu s-au făcut?
Da, de foarte multe ori. Profesorii sunt obligați să consemneze că orele se fac, îi cheamă pe elevi la școală, dar de multe ori copiii nici nu vin sâmbăta. Pot veni doar doi sau poate lipsi o clasă întreagă. Orele însă sunt trecute.
Crezi că există posibilitatea de a amâna examenele din vară?
O amânare are foarte multe implicații. Toate celelalte examene – bacul este la o săptămână de la evaluare – s-ar suprapune și ai nevoie de profesori în ambele părți. Ideea de a face un comitet de educație online poate nu e îndeajuns în momentul ăsta. Avem nevoie de un plan bine pus la punct, să știm cum reacționăm, dacă perioada se prelungește.
Inspectoratele și primarii iau decizii local. Unii vor face anumite lucruri, alții nu. Iar victimele vor fi tot copiii cei mai vulnerabili, din familii sărace.
S-ar putea ca rezultatele de la evaluări să fie și mai proaste, în aceste condiții?
Da, pentru că părinții care au posibilități și care țin de copiii lor să se pregătească pentru școală și examene găsesc mereu soluții, prin meditații și altele. Dar cei mai vulnerabili ce fac?
Cum recuperează materia elevii din clasele care nu sunt în prag de examene naționale?
Eu am luat decizia să fac pentru clasa a opta, pentru că ei nu mai au când să acopere golurile. Celelalte clase nu au totuși urgența asta. Ei pot recupera din mers. Profesorul să grăbească ritmul de predare, deși e foarte greu să faci și asta, fiind foarte încărcată materia. E valabil doar dacă vorbim de o perioadă limitată de timp, cel mult o săptămână, să extinzi perioada asta de-a lungul unui semestru: adică, în trei luni, să acoperi o săptămână. Pentru perioade mai lungi, trebuie găsite niște soluții mai bune ca aceasta.
Editor: Ioana Moldoveanu
