Vineri seara, la nici o lună de la cazul crimei de la metrou, presa română s-a trezit în brațe cu o nouă mină de aur, numai bună de exploatat senzaționalist pentru un punct de rating în plus. Știi foarte bine despre ce vorbesc: cazul bărbatului care a agresat sexual doi minori într-un lift din Drumul Taberei. După un weekend întreg în care Poliția Rutieră n-a reușit să-l identifice pe agresor, săptămâna de muncă a început cu o bombă: bărbatul din imaginile surprinse de camere e un agent al Brigăzii Rutiere.
De aici, o întreagă nebuloasă mediatică. Zeci, sute de știri pe surse din toate direcțiile, una mai confuză ca alta, politicieni care au profitat de situație pentru a-și regla conturile cu diverși șefi din Poliție și, nu în ultimul rând, televiziuni care au difuzat în buclă imagini cu agresorul pipăind hulpav cei doi copii.
Videos by VICE
De ce a fost identificat atât de greu
După ce identitatea suspectului a fost făcută publică, mulți oameni s-au întrebat de ce colegilor de la Brigada Rutieră le-a luat atât de mult timp ca să-l recunoască. Imagini cu fața lui au circulat tot weekendul, pe toate televiziunile, iar Poliția Română a rupt Facebook-ul în două cu postări în care îndemna populația să-l identifice pe agresor, dar, cumva, colegii săi s-au dumirit abia-n ultimul ceas că-i vorba despre unul de-ai lor.
Un procuror din cadrul Parchetului București care a preferat să-și păstreze anonimatul mi-a confirmat că informația a ajuns la anchetatori abia duminică seară, „destul de târziu”. N-a știut să-mi spună, concret, de ce a durat atât de mult până a ajuns informația la el și colegii săi:
„Colegii l-au recunoscut, dar imaginile nefiind extrem de clare, s-au gândit ei că e o faptă pentru care e greu să te arunci asupra cuiva, să-l acuzi. Și bănuiesc că de aia a fost un moment de întârziere, cât a fost, o zi. Probabil că au vrut și ei să fie convinși, s-or fi sfătuit între ei, nu știu. Până la urmă, au înclinat că el ar fi și așa a fost. (…) Dar, ca idee, pe imagini s-au axat. Pe imagini, pe mers, că are defectul ăla de mers, pe față, cât se vede.”
Ipoteza aceasta, că imaginile inițiale n-ar fi fost suficient de clare, e confirmată de PRO TV, care susține că cei de la Rutieră l-au putut recunoaște abia duminică, când anchetatorii au publicat o nouă poză cu suspectul. Atunci, unul dintre angajații Brigăzii Rutiere ar fi sunat la Serviciul Omoruri și astfel a devenit Eugen Stan principalul suspect al anchetatorilor.
Ce antecedente avea suspectul
Imediat cum a fost dezvăluită identitatea suspectului și legătura lui cu Brigada Rutieră, presa de toate felurile a început să vuiască despre presupuse fapte din trecut. Ba din 2015, ba din 2012, ba din 2009.
Părea că toate faptele cu autor necunoscut sunt puse acum în cârca lui. Luni, când am vorbit cu sursa mea din cadrul Parchetului București, mi s-a spus că, cel puțin momentan, suspectul e pus sub acuzare doar pentru fapta din Drumul Taberei. L-am întrebat pe procuror despre celelalte fapte vehiculate prin presă, mi-a mărturisit că anchetatorii verifică doar dacă agresiunile respective au sau nu legătură cu el, încă nu se știe nimic cert. În rest, suspectul figurează cu un singur antecedent în evidențele Poliției:
„O să vedem. A mai fost ceva, dar nu cu minori. A fost la un moment dat cu o femeie de 30 și ceva de ani, tot așa. În 2016-2017, a pus mâna, tot așa. Dar nu, în astea cu minori n-a fost vizat el, ca persoană identificată. Dar le verificăm pe toate și măsura-n care sunt ale lui, ale lui vor fi.”
Ulterior, luni seară, avocatul suspectului a declarat că polițistul și-a recunoscut parțial faptele de vineri, dar și un viol din 2012. Acum, rămâne de văzut ce se confirmă, pentru că, dacă dai drumul la televizor, vei descoperi că ar fi suspectat pentru încă 15 fapte.
Carmen Dan se folosește de caz pentru a-și elimina rivalii din sistem
Copiii agresați și părinții lor vor rămâne traumatizați pe viață, asta-i clar. În schimb, pentru Carmen Dan, tot scandalul ăsta s-a dovedit ocazia perfectă pentru a mazili șefii incomozi din Poliție. Primul vizat a fost Bogdan Despescu, omul numit de Cioloș în fruntea Poliției Române, iar pe lângă el au fost rugați și șefii de la Rutieră și Omoruri „să facă un pas în spate”.
Ca să înțelegi de ce pofta subită a ministrului de a face dreptate e cel puțin suspectă, țin să-ți aduc aminte că actualul șef de la Omoruri este Radu Gavriș, cel care-n urmă cu o lună a criticat aspru încercările de modificare a codului penal și cel de procedură penală de către colegii din parlament ai lui Carmen Dan. Atunci, protejata lui Dragnea a ezitat să-l mazilească, dar s-a arătat nemulțumită de îndrăzneala lui de a comenta public propunerile PSD-ALDE:
„Este un polițist care și-a exprimat un punct de vedere, repet, nu i-am dat eu acel mandat. Eu cred că rigorile acestei funcții impun o anumită reținere. Cred că polițiștii trebuie să se țină departe de sfera politică și din punctul meu de vedere atât timp cât și-a expus public o părere personală, fiind cunoscut ca un bun profesionist, ca un bun specialist, și-a adus singur un deserviciu.”
Ce face statul pentru a preveni recidiva în cazurile de genul acesta
Potrivit procurorului cu care am stat de vorbă, nu există mari speranțe în privința reintegrării agresorului în societate. Acesta mi-a mărturisit că, la ora actuală, statul nu face mare lucru pentru a preveni recidiva în rândul pedofililor sau a violatorilor:
„Cred că statul nu face nimic, acum, dacă e să vorbim sincer. N-ai nicio garanție. Și știți cum e: un criminal, nu vorbesc de cei în serie, pentru că ăia sunt rari la noi, un criminal omoară, să zicem că iese, nu se reapucă neapărat de omorât. Dar pedofilii, violatorii, aici cei mai mulți sunt infractori în serie, care repetă, când au ocazia. Nu-l văd oprindu-se în momentul în care iese.”
În schimb, Cristina Enache, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale a Penitenciarelor, mi-a spus că la momentul actual există un program de asistență psihologică pentru reducerea recidivei în rândul deținuților condamnați „pentru infracțiuni contra libertății și integrității sexuale”.
Programul nu este obligatoriu și, din experiența ei în sistem, Cristina Enache a constatat că mulți dintre cei închiși pentru astfel de fapte refuză să se înscrie, pentru că nu-și recunosc fapta. Totuși, în rândul celor care participă, se observă schimbări:
„Colegii educatori mi-au spus că aceste programe dau rezultate. Mă rog, cât se pot observa, pentru că de-a lungul programului există o evaluare inițială, practic vezi cum este el la început, evaluare pe parcurs, dacă ce ai făcut până atunci a avut sau nu un impact asupra lui, și există evaluarea finală, care este cea mai edificatoare.
Vezi în primul rând dacă a participat la toate ședințele și dacă ceea ce tu i-ai transmis a avut sau nu un efect asupra lui. (…) Programele ce se desfășoară, în principal, au un efect asupra ratei de recidivă. Și asta se poate observa din scăderea ratei de recidivă din ultimii ani. Care, în principal, este pusă și pe seama activităților care se fac în penitenciare. Este oarecum în scădere, tinde să scadă.”
