Tipii ăștia fac turnee în jurul lumii ca să-și doneze sperma și să lase femei însărcinate

Pe parcursul evenimentului de două luni, intitulat „Lord of the Donors: A Journey to Middle Earth”, australianul de 36 de ani, tatăl a douăzeci și ceva de copii, va călători cu rulota în peste cincizeci de locații din toată țara.

„Mă îndrept spre Hobbiton, apoi voi merge în Wellington și apoi în South Island. Nu vreau să suprapopulez o anumită zonă”, a declarat el pentru VICE World News.

Scopul turneului e să facă awareness pe subiect, să vorbească cu presa și să recruteze noi donatori – dar Hooper a zis că e dispus să facă și niște inseminări pe parcurs. „La urma urmei, acesta e scopul turneului”, a zis el.

În noiembrie va merge în Mauritius, iar la anul în Franța și Marea Britanie.

„O să merg în câteva țări pe an ca să vorbesc despre asta și să le arăt oamenilor că lucrurile se pot face și altfel”, a explicat el.

Hooper e fondatorul Sperm Donation World, o organizație globală construită în jurul unei comunități online de donatori și părinți aspiranți, care se conectează prin intermediul platformelor de social media precum Facebook și încearcă să conceapă copii în afara cadrului strict al clinicilor de fertilitate. E o industrie înfloritoare. De când s-a lansat în Australia, în 2015, organizația lui Hooper a dezvoltat comunități în Africa, Noua Zeelandă, Filipine, Marea Britanie și Statele Unite. Grupul australian de Facebook are în prezent peste 15 mii de membri, iar cel american peste 22 de mii.

Dar, deși Hooper susține că a ajutat mii de persoane care nu reușeau să aibă copii, industria donațiilor de spermă DIY a stârnit multe controverse din cauza unor lucruri precum riscul de incest accidental, bolile cu transmitere sexuală și exploatarea. Toate aceste controverse au fost accentuate când colegul donator Kyle Gordy, cetățean american, a fost reținut în aeroportul Nadi International din Fiji, în timp ce încerca să se alăture turneului lui Hooper prin Noua Zeelandă.

Gordy, care are 47 de copii în toată lumea și așteaptă alți 11, a declarat pentru New Zealand Herald că a fost reținut de autoritățile din Fiji, după care biroul de Imigrări al Noii Zeelande l-a informat că i-a anulat viza, din cauză că n-a fost sincer cu privire la faptul că venise în țară ca să doneze spermă. Apoi a fost deportat înapoi în Statele Unite.

Hooper a luat în râs situația și a zis că el și Gordy sunt obișnuiți să-și facă dușmani peste tot.

„Probabil că cineva s-a plâns că vine cineva să insemineze toate femeile din Noua Zeelandă, așa că Biroul de Imigrări deja îl aștepta”, a zis el. „Și pe mine au încercat să mă prindă, dar eu am fost deștept și le-am zis oamenilor că vin la ei în date diferite. Din păcate, Kyle n-a fost la fel de deștept.”

După părerea unor oameni, acești donatori de spermă voluntari – care sunt dispuși să se întâlnească cu tine într-un bar sau să vină la tine acasă și să facă sex sau să doneze niște spermă – sunt filantropi biologici. Din perspectiva altor persoane, sunt niște dubioși inconștienți de pericole și riscuri.

Profesorul Stephen Robinson, expert în medicină reproductivă la Universitatea de Medicină din Australia, a zis că rețelele sociale au contribuit la creșterea acestui fenomen deja existent, prin care oamenii caută donatori de spermă la modul neoficial.

„Acum a ajuns un fenomen mare și oamenii au început să călătorească în alte țări în acest scop, totul datorită rețelelor sociale”, a zis el.

Hooper e de acord și a zis că tehnologia și aplicațiile de dating au schimbat felul în care oamenii privesc intimitatea și relațiile interpersonale.

„Relațiile nu mai durează ca pe vremuri, iar acum, cu ajutorul tehnologiei, oamenii pot crea familii și altfel decât până acum”, a zis el.

Hooper a declarat că donatorii, cât și părinții aspiranți, s-au săturat de obstacolele cu care se confruntă atunci când aleg să folosească serviciile unei clinici de fertilitate. Din discursul lui, se vede clar cât de dezgustat e de industria fertilității. Compară clinicile cu vânzătorii de mașini second hand.

„Până la urmă, sunt niște vânzători. Vor să joace golf și să conducă mașini Ferrari. Evident că industria nu e ok, din moment ce asta e motivația lor.”

Prețurile unei fertilizări in vitro variază de la o țară la alta, dar, în general, se situează undeva între 12 000 și 14 000 de dolari, în timp ce inseminarea artificială costă între 650 și 3 500 de dolari. Hooper spune că el și donatorii lui își oferă gratis serviciile de inseminare. Deși unii donatori mai cer decontarea combustibilului, Hooper susține că marea lor recompensă e să îi ajute pe oameni și să schimbe lumea.

Deși are peste douăzeci de copii făcuți până acum cu diverse femei de pe glob, Hooper nu egalizează nici pe departe eforturile altor donatori faimoși precum Ari Nagel, Clive Jones sau americanul care își zice Joe Donor, care au toți peste o sută de copii.

„Am ajutat până acum peste douăzeci de familii – iar în următorii ani vor fi deja 25. Adevărul e că nu am stat să număr. Știu că cei mai mari copii au cam șase ani.”

Cei 37 de mii de membri ai grupurilor Sperm Donation sunt atât părinți aspiranți, cât și donatori, pe care îi aprobă personal Hooper, ca să se asigure că nu sunt perverși și că nu au intenții dubioase. 

„Unul dintre beneficiile Facebook-ului e că poți vedea cum interacționează oamenii în feed-ul lor. Deja fac asta de opt ani, deci am dezvoltat un al șaselea simț, imediat mă prind cum e omul. În toți acești ani, n-au existat cazuri de viol, agresiuni sexuale sau boli venerice.”

Totuși, experții avertizează că această industrie neoficială prezintă multe riscuri legate de custodia copiilor, intimitate, incest (pentru că acești copii se pot întâlni și avea relații în viitor, fără să știe că sunt înrudiți).

„Social media a facilitat conexiunile dintre donatori și părinții aspiranți, dar situația a rămas la fel de problematică și complexă. Femeile și cuplurile care caută donatori sunt vulnerabile, iar copiii care se nasc în urma acestor interacțiuni sunt la fel de vulnerabili”, a zis Robinson.

Robinson a zis că clinicile de fertilitate oficiale asigură siguranța pacienților și e normal să ceară niște taxe pentru asta.

„E o industrie complexă și e normal să existe niște reguli care uneori par să complice situația. Dar sunt reguli necesare”, a zis el.

Majoritatea acestor sarcini s-au produs prin inseminare artificială, parțial pentru că așa preferă clienții, parțial pentru că donatorii sunt protejați legal astfel, pentru că, în caz contrar, ar putea fi obligați să plătească pensie alimentară pentru copii. Dar Hooper crede că lucrurile se vor schimba, pentru că tot mai multe persoane vor să rămână însărcinate pe cale naturală.

Evident că există și povești de groază în domeniu. Autoritățile australiene au avertizat că au primit rapoarte de la femei care au fost agresate sexual de donatori sau presate să aleagă inseminarea naturală.

De aceea, clinicile oficiale de fertilitate se asigură că donatorii au analizele la zi și au trecut prin mai multe teste psihologice, ca nu cumva să aibă intenții rele. 

Robinson a zis că oamenii trebuie să fie conștienți de riscurile la care se supun când aleg serviciile neoficiale ale unor donator de spermă.

„Înțeleg că li se par mari costurile din clinici, dar nu trebuie să uite că e una dintre cele mai importante decizii din viața lor”, a zis expertul medical.