Mi-am făcut nunta în România și uite cum am reușit să nu fie un dezastru

Marketingul agresiv făcut de cei care organizează nunți și de toate miresele de pe internet îți fac, undeva pe la 25–30 de ani, o poftă nebună de a face o nuntă, ca-n filme, ca la toate prietenele tale.

În planul oricărei nunți românești începi simplu: familia, câțiva prieteni apropiați, tu și partenerul, în pădure sau pe malul mării, în pace și armonie. Apoi îți dai seamă că cercul tău de cunoscuți e mult mai mare decât ai calculat inițial, că mai ai niște mătuși la țară pe care nu le-ai pus la socoteală și că fiecare om pe care îl inviți cel mai probabil va veni cu câte un partener la pachet. 

Așa ajungi în situația în care ai de hrănit, îmbătat și distrat peste 100 spre 200 de persoane – în medie. Asta în timp ce grija banilor va fi constantă: ai, îți ajung, cât credit să iei, o să-i recuperezi? Primul semn că ai avut o nuntă reușită e când n-ai ieșit în pagubă. 

Eu și soțul meu am organizat o nuntă cu tematică retro românesc.

Din concept n-au lipsit proiecțiile video — cele de pe pereții sălii au fost realizate de grupul Edge Mapping —, florile colorate, globurile de discotecă, momentele artistice și jocurile pe TV. Înainte să ajungem la ideea asta, am trecut prin toate chinurile organizării unei nunți în România. Lucrul asta s-a lăsat cu experiență de viață, așa că poate înveți ceva.

Am avut 200 de invitați care au dansat pe muzică de la Mihaela Runceanu, Aura Urziceanu și Monica Anghel, și-au făcut zeci de poze în colțul foto amenajat ca sufrageria bunicii, au mâncat sarmale și au băut vișinată și caisată. După au plecat – sper eu – fericiți cu mărturii sub forma unor cutii pline cu ciocolată de casă făcută de mama-soacră.

Problema e că nunțile au încetat să fie un eveniment de celebrare a iubirii când niște șmecherași s-au gândit să le transforme într-o industrie. Astfel, toată lumea are de câștigat, mai puțin mirii, nașii, părinții și invitații de la nuntă. Dacă vrei să cheltuiești mult și prost, setează-ți așteptări nerealiste și ai încredere în firme neprofesioniste să ți le îndeplinească. 

Oricum ai pregăti nunta din România, trebuie să accepți că unele cheltuieli sunt cu adevărat inutile. În cazul meu, așteptările pentru nunta mea erau imense. Asta până când am pus toate costurile pe listă și am realizat că de multe lucruri chiar nu aveam nevoie. 

Pentru că trăim în capitalism și fiecare vrea să câștige o pâine, în fiecare an se mai inventează încă un „obicei” de făcut la nuntă. Implică, evident, alte cheltuieli. Acum, dacă tu vrei să lansezi lampioane și să-ți pui dorințe la artificii, cine sunt eu să te opresc? Dar sunt doar niște cheltuieli inutile, care oricum nu au prea mare impact la public. 

Uite, îți dau un exemplu: n-ai nevoie de 200 de invitații tipărite. Poate îți trebuie câteva pentru niște rude mai tradiționaliste, dar în era tehnologiei, decât să moară un copac, mai bine faci o invitație catchy și o trimiți online. 

Cu designul nostru, 30 de invitații ne-au costat 300 de lei. Probabil există și variante mai ieftine, dar n-a contat. Ceilalți 170 de invitați au apreciat mai mult clipul funny pe care l-am trimis.

Îți mai zic una: nu îți trebuie nici rochie de peste 1.000 de euro, nici costum de mire pe care le porți doar o dată. A trecut era rochiilor de prințesă care cântăresc cât suma păcatelor lui Andrew Tate și cea a mirilor îmbrăcați în fracuri în care arată ca pinguinii. Ai nevoie de haine în care să te simți confortabil și care să-ți permită să te distrezi în voie.

Rochiile cu trenă, cele grele sau „tip sirenă”, deși sunt superbe, sunt groaznice la dans. Dacă știi că ai să mergi prin soare, vei face poze afară sau ai de stat de dimineață până seară cu aceeași rochie, nici să nu îți treacă prin cap să îți iei una din tafta groasă sau cu un corset strâns.

Cum nunta noastră a fost una retro, prima mea rochie a fost de disco diva argintie, modificată de mama ca să arate mai a rochie de mireasă, în timp ce a doua rochie era desprinsă din era flowerpower. Niciuna din rochii nu a costat mai mult de 300 de lei, fiind luate amândouă de la un outlet. Asta în timp ce costumul mirelui va mai fi, cu siguranță, purtat și cu alte ocazii de acum încolo. 

Oricât de mult ar insista maică-ta să dansezi găina sau să îți ceri iertare în genunchi înainte de măritiș, dacă lucrurile astea ți se par cringe, pur și simplu nu le face. În afara de o supărare pe moment, ceva mai grav nu are ce să se întâmple. 

La mine nu a fost cazul, dar poate ai tăi sunt mai iubitori de tradiții. 

Una din marile mele bucurii de când m-am căsătorit e că am scăpat să fiu domnișoară de onoare. Nu neapărat că ar fi prea multe de făcut, dar urăsc treaba asta cu îmbrăcatul la fel. O modă care mi se pare foarte ciudată, de altfel. Îmbrăcarea la fel a domnișoarelor de onoare poate să iasă bine doar dacă le plătești rochiile făcute la comandă, ținând cont de fitting și dorințele lor personale. 

Dacă nu ai făcut asta și ele, totuși, îți spun că sunt fericite cu rochiile alea pe care le-ai comandat, probabil te mint ca să nu îți strice ziua ta magică și asta e true love. 

Pe mine mă cringe-uiesc și momentele artificiale, făcute de dragul camerelor de filmat. 

Tot respectul pentru munca videografilor, dar nimic nu mă poate convinge că merită să dau câteva sute sau chiar mii de euro pe un video pe care cu siguranță nu îl voi vedea decât o singură dată în viața asta. Plus, cred că oamenii se distrează mult mai bine când nu stau cu morcovul în fund că se apropie o cameră spre ei. Iar după 12 noaptea, mai nimeni nu vrea să se vadă mort de beat în poze și filmări.

Dacă, totuși, te îngrijorezi că nu vei avea cele mai importante momente imortalizate, îți garantez că vei primi filmări ale acelor momente din cel puțin trei unghiuri diferite, de vei știi inclusiv cum ți-a arătat părul din nas pe toată durata ceremoniei.

Fotografiile de nuntă nu sunt neapărat cringe, dar statul la poză poate fi inconfortabil pentru oricine care nu e influencer sau fashion model. Dacă știi că nu ai să te simți okay în fața camerelor, nu îți bate capul. Mergi pe spontaneitate și crede-mă că îți vor plăcea mai mult fotografiile reușite în care sunteți naturali și pur și simplu voi înșivă. 

Nu știu alții cum sunt, dar eu cred că manifest un fel de conservatorism muzical care mă face să detest orice melodie care nu sună conform cu versiunea pe care am ascultat-o prima dată și mi-a plăcut.

Poate de asta o trupă de cover-uri care să cânte live toată noaptea nu e o opțiune viabilă pentru mine.  

Acum nu zic, există și oameni cu ureche muzicală și talent care îți pot face seara reușită, dar există și trupe care, când nu îți bagă o melodie din playlistul oricărui random radio CHR 2010–2012, îți pornesc random un show de-a dreptul chinuitor de darbuka.

Dacă vrei muzică live, cel mai bine pentru buzunar e să te rezumi la un moment artistic de o oră. Pentru celelalte ore ia un DJ care să pună tot ce vrea suflețelul tău. În felul ăsta te asiguri că intră și maneaua aia bună de la Tzancă în playlist.

Btw, dacă îți place distracția și crezi că o manea intră numai bine la o petrecere, vezi că există localuri în care manelele sunt interzise și DJs care vor să îți pună doar rock alternativ toată seară. Indiferent de preferințe muzicale, lucrurile astea trebuie discutate înainte.

La nunta noastră retro, nu cred că era om mai potrivit să pună muzică decât Sorin Lupașcu, unul din primii DJs din România, o legendă a discotecilor de altădată și amfitrionul celor mai tari petreceri pentru tineretul din perioada comunistă. A pus muzică direct de pe viniluri și a reușit să ungă pe suflet pe toată lumea prezentă, de la bunici și mămici la puștani nostalgici.

Ah, încă un pont. E foarte important ca DJ-ul să nu fie din categoria necuvântătoarelor sau măcar să aibă un MC cu el care să anime atmosfera. Trust me on that!

În 2023, media darului de nuntă e undeva în jur de 1.500 de lei de cuplu. Totuși, suma asta poate fi un efort considerabil pentru multe persoane, așa că, în caz că nu vrei să plătești din buzunarul tău diferența și nici să-i faci pe invitații tăi să se simtă prost cu banii pe care îi au, trebuie să te chinui să ții prețul meniului cât mai jos. 

Când calculezi meniul, nu lua în calcul doar mâncare și băutură, ci trebuie să aduni absolut toate cheltuielile pe care le ai pe lângă, și le împarți la numărul de persoane. Din punctul ăsta de vedere, contrar așteptărilor, o nuntă mare îți amortizează mai bine cheltuielile majore.

Este un lucru minunat că oamenii vin și îți fac daruri atât de generoase, de asta e important să le oferi o experiență de neuitat. Soțul meu și-a adus unul din proiectele sale artistice – Fântâna reactivă – pe care a readaptat-o și a devenit o fântână a amintirilor. Astfel, la fiecare atingere a apei, te ducea într-un moment din Epoca de Aur.

Oamenii și-au amintit cu drag de filmul Veronica, melodrama fenomen Liceeni sau desenul animat Mihaela – după care a fost botezată o generație întreagă de fetițe

Dacă nu ai făcut cununia civilă separat, nu uita să pui și acele cheltuieli la socoteală. Deși e o ceremonie care durează cinci minute cu tot cu poza de final, și ea implică unele costuri.

Dacă, de exemplu, locația ta de nuntă dispune și de un spațiu în aer liber în care poți oficializa o ceremonie civilă, atunci deplasarea ofițerului stării civile te-ar putea costa și spre 1.000 – 1.500 de lei, în funcție de taxele locale. 

Dacă preferi varianta clasică, cu o ceremonie la oficiul Stării Civile sau la Primărie, tot ai de plătit o taxă, care variază în funcție de ziua din săptămână pe care ai ales-o. 

Mai trebuie să știi ceva legat de buget.

S-ar putea ca tot ce vrei să cumperi să fie din start mai scump, pentru că e de nuntă. Se numește the secret wedding tax și o poți vedea introdusă în multe tarife, inclusiv de cel de make-up și hairstyling.

Dacă vezi că tariful pentru o coafură de nuntă e dublu față de cel de ocazie, iar tu vrei să-ți faci ceva simplu, nu-ți fie frică să „negociezi” tariful pentru a ajunge la cât face de fapt. Sau nu spui că vrei de nuntă și gata.

Este foarte greu să faci o nuntă diferită în România. 

Mai nimeni nu înțelege de ce nu ai vrea ca nunta ta să arate identic cu a altor șapte sute de mii de cupluri și organizatorii vor încerca să-ți bage pe gât pachetele lor standard. Vei ajunge astfel să te cerți cu fotografi, florari și firme de decoruri, pentru că vor insista să facă ce vor ei la nunta ta, deși sunt acolo doar să-ți presteze un serviciu pentru care sunt plătiți. Orice ar apropia oferta lor standard de viziunea ta, se va numi cost extra și, crede-mă, e usturător.

De exemplu, până să ajungem la Sorin, niciun DJ nu înțelegea care era trip-ul nostru cu muzică retro românească, din anii ‘70 – ‘90. «Cum adică? Nu vreți și voi să vă pun un Jon Bon Jovi, ceva?” a fost una din revoltele unui DJ. Asta după ce a făcut și o serie de remarci rasiste la adresa ascultătorilor de manele, ca să-mi strice și mai tare ziua!

Din fericire, mai tot timpul ai varianta în care poți să alegi serviciul altui colaborator. Mai puțin când are el o combinație și vine la pachet cu locația. Așa am pățit cu o firmă de impostori care pretindeau că se ocupă cu decorațiunile. 

În realitate, n-au făcut decât să ne încaseze multe zeci de mii de lei și să se laude pe Facebook cu sala aranjată tot de noi.

Săturați să auzim „Așa ceva nu se poate face!”, și cum tuturor ne lipsește o doagă, am ajuns să coasem la mână abajururi colorate, să construim disco balls, să mutăm mobilă și pe deasupra să refacem toate mizeriile de printuri pe care firma de decorațiuni le făcuse inițial.

Singura parte bună la firma asta e că ne-a adus o oglindă foto. Evident că decorul pentru ea a fost aranjat tot de noi. Pentru a-l amenaja am făcut rost de mobilier de la magazinul de mobilă second-hand al ONG-ului Emmaus, unde lucrează persoane care au fost în centre de plasament sau pe străzi, fără adăpost, iar acum li s-a oferit un loc de muncă și li s-a redat demnitatea. 

Cred că cea mai bună decizie pe care poți să o iei legat de amenajare e să pui candy barul și barul în mijlocul sălii, cât mai aproape de ringul de dans. Așa te asiguri că nu se va muta petrecerea undeva într-un colț, unde prietenii tăi se vor îmbăta și socializa până dimineața. 

Tot legat de bar, e important ca din meniu să nu lipsească cocktailurile și shot-urile cele mai populare, dar și băuturile non-alcoolice. La noi au fost cocktailuri ca Dacia 1300, Cerbul de Aur și Teleenciclopedia – amestecuri celebre, rebranduite ca de bairam. 

La candy bar e foarte importantă cantitatea. Oamenii adoră dulciurile, deci cu cât mai multe și mai variate, cu atât mai bine. Noi pentru 200 de invitați am avut aproape 30 de kilograme de savarine, eclere, tarte, amandine, choux-uri, mousse-uri etc.. La finalul petrecerii se mai odihneau doar vreo două brioșe pe o farfurie.

Atât la candy bar cât și la meniul de mâncare cred că este important să vii și cu gusturi cât de cât cunoscute. Știu că ai impresia că o dai bine cu scoici Saint Jacques, rață și fructe confiate, dar dacă oamenii nu mănâncă aceste preparate de obicei, se vor bucura mai mult la o sărmăluță și o friptură făcută ca la mama acasă.

Nunta este un prilej de bucurie pentru voi, dar și pentru toți oamenii dragi din viața voastră. Dacă pornești cu ideea că vrei să faci tot tărăboiul ăsta pentru bani, din start pui problema greșit. Important nu e cât ai câștigat, ci cum v-ați simțit voi și invitații voștri la nuntă.

Toți invitații de la nuntă sunt precum oaspeții veniți în vizită la tine acasă. Și trebuie tratați cu ospitalitate și căldură. 

Ah! Încă un lucru important! Asigură-te că toți au cu ce veni la nuntă, în special dacă ai ales o locație la dracu-n praznic, au unde dormi și se simt bine pe tot parcursul evenimentului. 

Ține cont de nevoile și dorințele lor și îți garantez că și tu te vei simți bine în seara ta specială.