Am vorbit cu Barry de la Dub Pistols și-am înțeles de ce merită să iubești România

Electric Castle se întâmplă în 2023 între 19 și 23 iulie. Iggy Pop, George Ezra, Macklemore, The Chemical Brothers și Nothing But Thieves sunt doar câteva dintre numele care vor urca pe scenă și vor aduce ceva viață pe domeniul Bánffy. Mai e însă un nume care nu lipsește: Dub Pistols. 

Trupa bagă pe scena Hangar pe 22 iulie, de la ora 23.50. Barry Ashworth, fondatorul Dub Pistols, n-a ratat decât ediția când pandemia era în plin avânt. În rest, a fost și pe scenă, dar a și explorat festivalul, locurile și a rămas impresionat de ce au românii de oferit ca energie și atmosferă. 

Înainte de ediția din 2023 am vorbit cu el ca să înțeleg mai mult despre legătura lui Electric Castle și România. Înainte să fie la festival, era în cluburile underground din Cluj. Iar mai nou își ia câteva zile în afara actului de pe scenă ca să fie participant la eveniment din public. Vrea să vadă anul ăsta The Chemical Brothers.

Dacă tot l-am prins, l-am întrebat și unde se duce muzica asta – a lui și în general. Cum mai creezi ceva nou? Dacă ai ceva tentații sau tendințe în zona artistică, o să te bucure ce are de spus și cum se raportează la viață și muzică.

VICE: Care era relația ta cu România înainte de Electric Castle și cum ai ajuns la festival?
Barry Ashworth, Dub Pistols: Știam cluburile underground din Cluj și ele mi-au arătat că Cluj are o populație studențească fantastică. Mulțimea, când cântam în cluburile astea, era absolut incredibilă. Și așa l-am întâlnit pe Teo (Teodor Negrea, fondator Electric Castle – n.r.). Și mi-a spus într-un an: „Am un vis. Am găsit o locație și vreau să încep un festival.” Iar eu i-am spus: „Ești absolut nebun.”

De atunci am fost la toate edițiile, cu excepția uneia, în timpul pandemiei. În primul an când am văzut castelul a fost pur și simplu incredibil. Adică, Transilvania cu totul este o parte uimitoare a țării. Iar atmosfera de la festival a fost, încă din prima zi, ceva special. Și zic asta după ce-am cântat la multe festivaluri, în toată lumea.

Iar la prima ediție au anunțat că vor face din Dub Pistols rezidenții lor, ceea ce a fost absolut incredibil și copleșitor. A fost o onoare fantastică, iar modul în care am fost primiți de români a fost de-a dreptul extraordinar. E pur și simplu o relație uimitoare pe care o avem cu publicul. De fiecare dată. Chiar încă de la aeroport, unde ne recunosc agenții de securitate.

Românii au primit Dub Pistols ca într-o familie. Și ne simțim ca într-o familie. Am fost în multe orașe ale României, la diferite concerte, și peste tot a fost fantastic, dar totul se datorează Electric Castle și relației cu oamenii care vin acolo. Acolo cred că s-a construit reputația noastră în România.

Ce faceți înainte și după concert? Cum e festivalul pentru tine când nu ești pe scenă?
Întotdeauna ajungem mai devreme și întotdeauna ne alocăm timp să ne plimbăm, să ne întâlnim cu oamenii și să fim parte din întregul eveniment. Oriunde mergem oamenii vin constant la noi, ceea ce, din nou, este întotdeauna surprinzător. Pentru mine, este important să înțeleg întreaga atmosferă și întregul sentiment al festivalului. 

În 2022, am fost destul de norocoși să ajungem cu câteva zile mai devreme și am reușit să fim ca ceilalți participanți, să ne plimbăm, să vedem actele altor trupe, să descoperim toate celelalte scene și să simțim atmosfera.

Sunt curios, când vorbesc cu cineva din industria muzicală, să aflu cum e relația cu publicul. Ce reprezintă toți acei oameni din fața scenei pentru tine?
Cred că publicul este o parte masivă a spectacolului Dub Pistols. Energia lor ne dă energie nouă, energia noastră le dă energie lor. Pentru noi, este ca și cum am fi o mare familie. Știu că sună a clișeu să spun asta, dar este adevărat. Niciodată nu luăm nimic for granted. 

Iar pentru mine e o adevărată onoare să văd cum România și-a deschis inima pentru noi, iar tot ce vrem e să dăm 200% înapoi, pentru că toată lumea merită asta.

Spune-mi un moment în care ai simțit toate astea din plin și a fost cu adevărat surprinzător, poate chiar șocant.
Am fost norocoși să cântăm pe scena principală, literalmente, aproape în fiecare an, dar festivalul a evoluat. De la primul an când am fost headlineri și am cântat pe scena principală, și am continuat să facem asta în următorii ani, la ediția din 2022 a fost o evoluție continuă și Electric Castle a crescut. Așa că anul trecut am simțit să cântăm pe o scenă mai mică – Hangar –, dar când zic mică nu-i deloc mică, sunt 10.000 de oameni sau poate chiar peste.

Anul trecut, actul nostru se suprapunea cu cel al Gorillaz. Și mă așteptam ca oamenii să fie acolo, iar când se termină să vină la noi. Cu 10–15 minute înainte de show am făcut ultimele verificări și nu era nimeni acolo. Deja îmi spuneam că nu va merge prea bine.

Când am ieșit însă pe scenă zgomotul era asurzitor. Și erau mii de oameni care au venit să ne vadă pe noi în loc să fie la Gorillaz. 

Pentru mine, a fost unul dintre cele mai emoționante momente de când cântăm la Electric Castle, pentru că nu mă așteptam. Și, nu uita, oamenii ne-au văzut în fiecare an acolo. A fost pur și simplu uluitor. 

Așa că nici n-aș putea să-ți spun cum o să fie anul ăsta, că în fiecare an mă surprinde câte ceva. Dar anul trecut să văd mii de oameni în fața scenei, să ne vadă spectacolul, asta m-a dat pe spate și, sincer, ne-a ridicat enorm moralul.

Chiar dacă oamenii v-au văzut în fiecare an, până la urmă, fiecare act e diferit. Așa că, voi cum vă pregătiți? Ce presupune un act nou?
Cred că noi, Dub Pistols, suntem destul de norocoși. Avem nouă albume de studio. producem constant materiale noi, așa că putem să ne schimbăm constant spectacolul în fiecare an, în funcție de ora la care intrăm. Dar cred că Electric Castle e unic nu datorită artiștilor, ci datorită oamenilor care-i îi dau energia, dragostea și tot ce-i mai oferă ca să fie cum e.

Da, într-adevăr, aveți un portofoliu consistent. Așa că se impune și întrebarea: cum mai creezi muzică nouă? Cum te motivezi să găsești o nouă rețetă pentru succes, pentru un hit?
Suntem pur și simplu norocoși, pentru că ajungem să cântăm la atât de multe festivaluri, văd atât de mulți artiști diferiți care vin, atât de mulți artiști noi și idei noi, și aud muzică nouă în mod constant. Sunt în permanență în fenomen și asta te împrospătează tot timpul și îți oferă o nouă inspirație și îți dă noi idei și noi direcții.

Nu știi niciodată când o să ai ideea sau timp să scrii, dar scrii în mod constant, fie că o faci la o probă de sunet sau în studio, fie c-o faci în călătoriile din turneu. Și destul de des o să auzi ceva care îți dă de gândit, care îți dă o direcție nouă. Totul evoluează mereu. 

Tot ceea ce faci din punct de vedere muzical vine în subconștient din altă parte. Cei mai mulți oameni nu vor recunoaște asta. Ceva ce ai auzit și te-a inspirat devine următorul lucru pe care construiești și creezi ceva al tău. Fiecare poet e un hoț, știi. Ești mereu în deplasare pentru următoarea parte a călătoriei.

Dincolo de muzică, să vezi atâtea orașe, atâția oameni, să fii pe atâtea scene e impresionant. Ce impact au toate astea asupra ta? Te schimbă treaba asta?
Când ești mai tânăr și când ești în turneu prin lume și – Dub Pistols a trecut prin multe etape, știi – noi obișnuiam să fim foarte rock’n’roll, să bem, să petrecem. Și iei totul for granted. Să ajungi în atâtea locuri devine ceva firesc. Ești la modul: „Suntem aici. Nu contează restul.” 

Pe măsură ce trece timpul ajungi să te gândești la locurile prin care ai fost. Începi să apreciezi privilegiul de-a face toate astea și că ai fost binecuvântat să poți face asta, să vezi lumea, să poți cunoaște atâtea culturi. Am fost foarte, foarte norocos și e ceva ce nu voi lua for granted.

Sunt acum mai multe festivaluri ca oricând. Ce rol crezi că pot avea în muzică? Pot duce la apariția unor noi genuri?
Din punct de vedere creativ și muzical este fantastic. Ai șansa de a vedea diferite stiluri de muzică din întreaga lume. Și pentru că ești atent la ce creează și alții și ce fac alte trupe, poate ai șansa să-i întâlnești, să lucrezi cu ei, așa cum fac și eu destul de des. Știi, întâlnim oameni la un festival, apoi rămânem prieteni și colaborăm sau începem să construim o prietenie.

Dincolo de asta, cred că fenomenul festivalurilor vine cu propria problemă. Din punct de vedere concurențial, este o piață foarte, foarte dificilă. Nu știu care e situația din România în acest moment, dar cu siguranță în Marea Britanie economia noastră nu merge bine. Și avem atât de multe festivaluri, cred că 300 sau 400 de festivaluri întinse pe circa patru luni, poate chiar mai mult de atât. Și toate concurează pentru aceeași piață. Iar oamenii nu au bani pentru toate sau cât să reziste toate. Ne aflăm într-o perioadă foarte, foarte dificilă.

Și, în ceea ce privește călătoria din România de anul acesta pentru Electric Castle, este ceva ce aștepți cu nerăbdare?
Nu cred că există foarte multe festivaluri care să egaleze Electric Castle în lume, adică Glastonbury este foarte special, dar cred că ospitalitatea, mulțimea, oamenii, dragostea sunt cu totul și cu totul unice. Iar nivelul de producție de la Electric Castle e de neegalat. Asta nu se întâmplă nicăieri altundeva în lume. Crede-mă, nu contează cine ești sau ce ești.

Din acest punct de vedere, îmi place să vin pentru că știu că oamenii au grijă și mulțimea va fi de top. Sunt pregătit pentru asta. Abia aștept să îi văd pe prietenii mei buni și pe cei care m-au inspirat să pornesc Dub Pistols, The Chemical Brothers, cântând anul acesta. Abia aștept să văd spectacolul lor de lumini pe acele ecrane imense.