Cercetătorii au rezolvat misterul continentului care a dispărut cu milioane de ani în urmă

Un studiu recent arată că oamenii de știință au descoperit bucățile care lipseau dintr-un continent dispărut cu mult timp în urmă. Cunoscut ca Argoland, continentul era atașat de Australia pe vremea când dinozaurii colindau încă planeta. 

Rămășițele acestui tărâm antic sunt îngropate sub pământurile țărilor din Asia de Sud-Vest, ca Indonezia și Myanmar. Descoperirea asta deschide o nouă cale prin care istoria profundă a acestei regiuni dinamice poate fi explorată.

Timp de zeci de ani, cercetătorii au fost derutați de dispariția acestei mase uriașe de pământ, cunoscută ca Argoland. Avea o lungime de 5.000 de kilometri și se învecina, în era Jurasică, cu circa 155 de milioane de ani în urmă, cu Australia, la nord-vest.

Motivul pentru care oamenii de știință știu că Argoland a existat e porțiunea imensă de fund de mare care s-a deplasat de-a lungul secolelor spre nord, cunoscută sub numele de Câmpia Abisală Argo. Urmele amăgitoare ale acestui continent duc spre Asia de Sud, dar pista pare că se oprește abrupt, fără să indice vreo bucată continentală uriașă îngropată sub regiune.

În prezent, Eldert Advokaat și Douwe van Hinsbergen, o echipă de geologi de la Universitatea Utrecht din Țările de Jos, vin cu posibile lămuriri. Ei sugerează că scoarța Argoland a început să se despice în ceea ce ei numesc un „Argopelago” de insule mici. Asta s-ar fi întâmplat cu 300 de milioane de ani în urmă, pe când Antarctica, America de Sud, Africa, Australia și India erau parte din supercontinentul numit Gondwana.

Potrivit unui studiu publicat în Gondwana Research, cercetătorii au „identificat acum blocurile și megaunitățile derivate din Gondwana din sud-vestul Borneo, Paternosterul Mare, Java de Est, Sulawesi de Sud, Burma de Vest și Muntele Victoria Land ca fiind fragmente care, în mod colectiv, ar fi putut aparține de Argoland.”

„Ce e important e că acum putem spune că știm cât de multă scoarță a fost aici, știm că s-a extins considerabil și o putem explica în înregistrările geologice pe care le găsim în sud-estul Asiei”, a explicat Advokaat pentru VICE. „Nu pierdem continente fără nicio urmă. Putem încă să le găsim, iar asta înseamnă că putem încă să facem reconstrucții care să reprezinte suficient de bine modul în care obișnuia să arate Pământul în trecutul geologic mult îndepărtat.”

Advokaat caută rămășițele continentului Argoland de aproape șapte ani. A început când studia originea rocilor de pe insula indoneziană Sulawesi și reconstruia mișcările continentale mai ample ale acestei regiuni de-a lungul epocilor geologice. Pentru proiectul ăsta a făcut echipă cu Hinsbergen, care descoperise înainte un alt continent pierdut din Gondwanan. Se numea Greater Adria, iar acum e îngropat la circa 1600 de kilometri sub Europa.

Cu ajutorul unor observații paleomagnetice recent publicate, echipa crede acum că a rezolvat dispariția misterioasă a Argoland. Încercările precedente de a găsi acest continent în Asia de Sud au fost contracarate de vârstele rocilor din această regiune, care s-au dovedit ciudat de amestecate și puțin probabile să fi aparținut unei singure mase terestre îngropate. 

Advokaat și van Hinsbergen propun acum ideea că acest continent ar fi fost deja un mix dinamic de insule și bazine oceanice când s-a rupt de Australia în era Jurasică. Dar asta ar complica teoria deplasării continentului spre nord.

Părțile inferioare din Argopelago au fost în cele din urmă înghițite de zona de subducție Suna Trench – o falie în care placa continentală eurasiatică împinge placa indo-australiană în mantaua Pământului. În timpul acestui proces, o parte din scoarța superioară a continentului a fost „dezlipită” de uscat și de fundul mării și ar fi supraviețuit până în prezent. Asta ar putea explica modul în care rămășițe din Argoland au ajuns lângă alte straturi de roci de vârste diferite.

„Doar în locurile mici avem genul ăsta de ferestre prin care putem vedea materialul mai vechi al scoarței la suprafață, în timp ce cea mai mare parte este acoperită de sedimente mai tinere”, a explicat Advokaat. „Deși e foarte fragmentat, oferă o mulțime de informații.”

„Cel mai important lucru pe care vrem să-l facem e să aflăm când s-au deschis bazinele. Asta ar indica momentul în care Argoland a început să se destrame”, a adăugat el. „Asta căutăm. Încercăm să înlăturăm toate aceste evenimente care au dus la deformare și să construim imaginea continentului așa cum arăta înainte.”

Pentru asta, Advokaat vrea să continue să reconstituie puzzle-ul geologic al istoriei regiunii, inclusiv povestea modului în care Argoland a început să se destrame la începutul erei dinozaurilor. Dar și cum a ajuns să fie încorporat în straturile Asiei de Sud-Est.

„E reconfortant să știm că am terminat în sfârșit”, a spus Advokaat despre studiul pe care l-au făcut. „Dar adevărul e mereu temporar. Studiul spune ceea ce cunoaștem până acum, până când cineva vine cu informații noi și va trebui ajustat. În ideea asta, ai putea spune că e un document viu.”