Săptămâna hoţilor. Cam aşa se defineşte săptămâna trecută. De la politicieni la companii private, ştirile săptămânii trecute ne arată cum au ajuns hoţii români - ăia mari, nu găinarii care fură o pâine - să-şi cumpere foşti securişti sau iniţiative legislative.

Dacă de cerşetori ne-am săturat cu toţii, de până şi cerşetorii români sună la poliţie atunci când au concurenţă, cum e cazul bulgarului luat de poliţie, în Bârlad, din cauză că apăruse riscul de a face mai mulţi bani decât românii verzi din oraş, nu acelaşi lucru îl poţi spune despre hoţii la costum.

Primul pe listă este Liviu Dragnea, singurul candidat la preşedinţia celui mai corupt partid din România, PSD. Sub pretextul că vine în sprijinul minorităţilor, Dragnea a pus la punct un proiect de lege prin care „defăimarea socială‟ e pasibilă de amenzi de până la 60 000 lei. Ovidiu Eftimie face mişto de el, că lui Dragnea nu-i convine că-i teleormănean şi fac colegii glume pe seama lui, dar e o nuanţă acolo care ne-ar băga pe toţi în belea.

Iată ce zice textul: „prin defăimarea socială se înţelege fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la o categorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, (…) apartenenţă politică (…)‟.

Ce înseamnă asta? Că dacă eu spun că PSD e un partid de penali, Dragnea se poate sesiza şi poate cere să fiu amendat. Nu că n-ar fi adevărat, că e partidul cu cei mai mulţi condamnaţi penal, dar el e defăimat social, că aparţine de partidul cu cei mai mulţi penali. La naiba, el mai e şi condamnat cu suspendare!, dacă zici ceva de naşpa de puşcăriaşi, s-ar putea să ceară să fii amendat pentru că l-ai defăimat social!

Proiectul ăsta de lege nu e doar de o ipocrizie ieşită din comun - iată, Dragnea se poate sesiza şi poate să ceară amendarea mea pentru că-l defaimez social, încadrîndu-l în categoria ipocriţilor -, ci mai e şi scris cu picioarele. E cu dedicaţie şi n-are scopul de a-l afecta pe omul de rând, că ş-aşa defăimaţii sociali nu-şi bat capul cu Poliţia sau cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ci e cu dedicaţie pentru jurnaliştii care-l calcă pe bătături.

Treaba asta e greşită pe atât de multe niveluri, inclusiv pe cel al libertăţii de exprimare, că-ţi vine să-l defăimezi social cu fiecare ocazie. E o mizerie - iată, Dragnea ar putea cere amendarea pentru defăimarea socială a grupului mizerabililor - premeditată, mult mai inteligentă decât mizeriile lui Adrian Năstase. Măcar pe vremea lui Năstase, ştiai că Bombo - au, şi ăsta poate să ceară amendarea pentru defăimare socială! - îţi trimite nişte haidamaci şi-ţi iei o bătaie cinstită. Dragnea vrea să te lase fără bani.

Eu nu încetez să mă minunez însă de modurile în care au ajuns să-şi protejeze corporaţiile profiturile. De exemplu, Apa Nova, reiese din documentele DNA, îşi angajase foşti securişti pentru a-i spiona pe diverşi indivizi care ar fi putut să le dea în gât mecanismele de împărţit şpăgi. Iar treaba asta nu a fost făcută de vreun angajat mai zelos, ci cu ştiinţa şefilor. Compania a scumpit apa de 15 ori din 2000 până acum, iar preţul, în 2015, a ajuns dublu faţă de 2008.

OK, să zicem că e normal ca o companie să vrea profituri cât mai mari - nu e ca şi când Apa Nova nu era profitabilă. Problema care se ridică acum e însă alta: că s-a făcut cu şpăgi. Şi că scandalul ăsta dă apă la moară (sic!) conspiraţioniştilor care iar or să urle că vin străinii să ne fure ţara. E subiect bun şi pentru propaganda rusească şi pentru antieuropeni şamd. De fapt, esenţa e în altă parte: România îi corupe şi pe străini, nu doar pe români. Hoţi sunt peste toţi, însă mai grav e că se ajunge să se recurgă tot la hoţii.

Şi că tot vorbeam de hoţi, Sorin Oprescu e POPORUL. Pentru Sorin Oprescu, care s-a îmbolnăvit brusc când a fost vorba de stat în arest - şi care va mai rămâne un pic în spital, că e răcoare la puşcărie, s-a sesizat însuşi Avocatul Poporului.

Brusc, Victor Ciorbea a ieşit într-o conferinţă de presă în care ne-a spus că el a înţeles că e pus sub semnul întrebării dreptul la sănătate al lui Oprescu. Dar dreptul la sănătate al copiilor din şcoli în care e dezastru? Dar dreptul la sănătate al pacienţilor din spitale insalubre, în care geme de infecţii nosocomiale (adică tipice spitalelor)? Dar dreptul la sănătate al românilor care trăiesc în sărăcie lucie? Dar dreptul la sănătate al studenţilor din căminele jegoase? Pe alea nu le vede?

Dar dreptul la sănătate al consilierilor locali din Bucureşti, despre care DNA spune că sunt corupţi de la un capăt la altul? Pentru că, da, Ciorbea e posibil să se autosesizeze şi pentru ei când vor ajunge în arestul poliţiei. Pentru că, da, DNA a îndrăznit să spună că toţi sunt corupţi.

Şi ca să fie tacâmul complet, SIVECO, acea companie dezvoltatoare de software care, în ultimii 15 ani, a încasat bani aproape exclusiv din contracte cu statul, a primit încă un contract cu statul. Ironia? Ca să dezvolte un sistem de prevenire a trucării licitaţiilor de contracte cu statul, în condiţiile în care SIVECO este în continuare investigată pentru trucarea unei licitaţii pentru un contract cu statul. Asta după ce chiar şefa SIVECO a stat vreo două luni în arestul poliţiei.

Fără legătură cu SIVECO, dar legat de bani care se duc pe Apa Novei, pardon, Apa Sâmbetei, Bursa de Valori Bucureşti a plătit 300 000 euro pe un cod de guvernanţă corporativă, de 12 pagini, despre care au spus așa: „În cod nu este literatură; este esența esenței‟. Profund. Ar merge şi un cod al esenţei esenţelor ciordelii la nivel de contracte cu statul.

Dacă aveai impresia că doar şmecherii te fură, prin astfel de contracte şi şpăgi împărţite cu spor între ei. fără să socotim cazuri precum contractele de asfaltări (15 miliarde euro în ultimii zece ani, cât pentru 1 500-3 000 km de autostrăzi), trebuie să afli şi cum te fură direct. Cum îţi bagă mâna în buzunar cât de adânc pot, cu mai multă dibăcie decât un hoţ de buzunare cu experienţă.

Primul caz: taxa radio-TV. Eftimie a descoperit că nu poţi scăpa de ea orice-ai face. Plăteşti patru lei lunar indiferent dacă ai televizor în casă sau nu. E suficient să ai un telefon mobil. Aşa scrie în lege. Eşti furat pe faţă, legal. Vrei încă un exemplu? Biserica e scoasă din Codul Fiscal. Oricum nu plătea mare lucru, bine că vor să plătească românii care nu locuiesc în România şi românii care n-au niciun venit.

Ba, ca să ducă ridicolul până la capăt, obligă şi grădiniţele şi şcolile private să plătească impozit pe profit, că doar fac concurenţă şcolilor de stat proaste. În schimb, rămân scutite universităţile private, adică nişte maşini de făcut tone de bani anual. De alea însă nu se iau, că de acolo-şi primesc diplomele pentru plagiate.

Desigur, tot de băieţi deştepţi vorbim şi atunci când vrei să te mai destinzi, uitându-te la opulenţa românilor care o duc atât de bine. De exemplu, House of Bijan e cel mai scump magazin de ţoale bărbăteşti de pe Rodea Drive, din Los Angeles, probabil cel mai scump din lume, iar doi dintre clienţi, care-au vrut să-şi vadă numele pe gard, sunt fostul ministru PSD Dan Ioan Popescu şi finul său, Bogdan Buzăianu, alt „băiat deştept din energie‟. Prin urmare, pe vitrina magazinului, sunt inscripţionate numele celor doi. Săracule! Tu n-ai 25 000 dolari să dai pe un costum! Şi nici afaceri cu energie, girate de naşul ministru!

Iar dacă asta nu ţi se pare suficient de suprarealist, Nicolae Guţă a devenit vedetă internaţională. A apărut ştire despre el în Daily Mail. Evident, după ce şi-a bătut iubita în emisiunea lui Capatos. Care Capatos şi-a făcut şi el telenovela proprie, în direct, cu minorităţi (nu de alta, dar risc să fiu amendat pentru defăimare socială), după modelul Kanal D, unde Leo de la Strehaia nu mai pleacă din studioul lui Mădălin Ionescu.

În caz că nu ştiai ce modele să alegi pentru români, iată-le, astea sunt. Pentru români verzi, care să treacă cu vederea modul în care sunt furaţi cu spor.

Urmărește-l pe Alex pe blogul său.
Vezi mai multe ilustrații de Vasile pe siteul său.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte materiale despre corupție:
Despre sâni și corupție în politica românească
Relația armonioasă a românului cu corupția
Nepotismul și plicul cu bani rămân baza administrației românești