Un studiu arată că oamenii pot fi „vaccinați" contra știrilor false și dezinformării

Mulțumită administrației prezidențiale care susține „faptele alternative" ca altceva decât un sinonim pentru minciuni, știrile false și dezinformarea intenționată au devenit tot mai răspândite. Recent, câțiva cercetători de la Cambridge, Yale și Universitatea George Mason au început să studieze modul în care publicul pune botul la epidemia asta și au găsit o metodă similară unui vaccin pentru a opri răspândirea.

Pentru studiu, 2 000 de participanți americani au primit două versiuni diferite despre încălzirea globală. Una era un grafic real, care arăta că 97% din oamenii de știință sunt de acord că a fost provocată de om, și cealaltă era o petiție mincinoasă care afirma că „ipoteza încălzirii globale produsă de om nu e validă din punct de vedere științific" și era susținută cu mii de semnături false, printre care găseai nume ca Charles Darwin și Spice Girls.

Cercetătorii au remarcat că atunci când le-a fost prezentat graficul, 20% din participanți erau dispuși să fie de acord că există un consens științific despre schimbarea climatică. Când participanților le-a fost prezentată informația falsă, 9% erau dispuși să creadă că nu are bază științifică. Când le-au fost prezentate ambele versiuni, opiniile celor mai mulți nu s-au schimbat față de ce au declarat la început.

„Atitudinea multor oameni față de schimbarea climatică nu e fermă", a declarat autorul studiului Sander van der Linden. „Ei sunt conștienți că e o dezbatere în derulare, dar nu sunt siguri ce să creadă. Mesajele care se contrazic îi fac să simtă că nu înțeleg nimic."

Mai mult, când cercetătorii au introdus și un avertisment despre dezinformare, în același fel în care un vaccin introduce un virus în corp, oamenii s-au descurcat mai bine la a recunoaște știrile false.

Autorii studiului au făcut asta prin oferirea de date suplimentare, care explicau că sunt grupuri cu interes politic interesate să convingă oamenii că cercetătorii nu se pot pune de acord și că asta implică tactici diversioniste, cum ar fi semnăturile false, pentru a manipula. Când participanții au văzut petiția falsă după grafic, erau mai predispuși s-o catalogheze drept falsă și 6,5% erau dispuși să accepte că există unanimitate din partea oamenilor de știință în privința schimbărilor climatice.

„Dezinformarea poate prinde repede și se poate replica și răspândi ca un virus", a spus van der Linden. „Ideea e că trebuie furnizat un cadru cognitiv care să-i ajute pe oamenii să își crească rezistența la dezinformare, astfel încât data viitoare când mai văd știri false să fie mai greu de convins."

Vestea bună e că „imunizarea" a funcționat la fel de bine, indiferent de afilierea politică personală (deși republicanii, față de democrați, sunt statistic mai predispuși să creadă în informații false despre schimbarea climatică). Cred că nu le mai rămâne jurnaliștilor decât să avertizeze tacticile de manipulare prin „fapte alternative" și știri false când își prezintă materialele lor documentate.

Traducere de: Răzvan Băltărețu

Citește și alte lucruri despre dezinformare: