Comisia specială parlamentară, creată pentru a modifica legile justiției, a introdus, în cele două zile de dezbateri, câteva amendamente controversate, care ar putea pune în pericol independența justiției. Din tot ceea ce s-a votat în comisie, până în acest moment, cea mai importantă modificare vizează o separație clară a statutului procurorilor față de cel al judecătorilor. Forma finală a legilor justiției nu s-a terminat, iar punctele fierbinți urmează să fie votate zilele astea.
Când și cât mai este independent un procuror
Ce anume dorește mai exact majoritatea parlamentarră PSD-ALDE să modifice în statutul procurorilor? Procurorul nu mai este independent în constituirea unui dosar și orice lucrare a acestuia va putea fi anulată de către procurorul ierarhic superior sau chiar de ministrul Justiției, din diverse motive.
Videos by VICE
„Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei’’, precizează acel amendament la legea 303/2004.
„Practic, în acest moment, procurorii sunt limitaţi la soluţiile pe care le dau, numai în acele situaţii ei beneficiază de independenţă. În schimb, în celelalte situaţii, în celelalte acte pe care le întocmesc în dosar, aşa cum este articolul în forma prezentă, se subînţelege că ei nu mai sunt independenţi şi că ar trebui ca toate aceste acte să fie verificate de un organ ierarhic superior sau de ministru. Formularea cea mai fericită era ca în toate situaţiile prevăzute de lege ei să beneficieze de această independență”, a argumentat opoziția, prin vocea senatorului USR George Dircă.
Procurorii și judecătorii n-au voie să vorbească urât despre Parlament sau Guvern
O altă modificare controversată la legile Justiției a venit, miercuri, din partea deputatului ALDE, Steluța Cătăniciu, care, printr-un amendament la un articol din Legea 303/2004, judecătorii și procurorii sunt obligați să se abțină de la manifestări sau exprimări defăimătoare față de Parlament sau Guvern.
„Judecătorii și procurorii sunt obligați să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare în orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă și executivă”, arată acel amendament. În ce situație o acțiune a unui magistrat ar putea fi considerată defăimătoare la adresa celor două puteri în stat, nimeni nu a știut să explice într-un mod aplicat.
Președintele României nu mai poate refuza numirea judecătorilor și procurorilor
În ceea ce privește rolului președintelui României, principala prevedere adoptată a fost abrogarea unor alineate care permiteau acestuia să refuze, odată și motivat, numirea procurorilor și judecătorilor simpli care au trecut examenul de capacitate.
Inițial, PSD propusese ca „președintele să poată refuza o singură dată, motivat’’, însă reprezentanta UNJR, judecatoarea Adina Ghiță, a susținut că numirea se face deja de către Consiliul Superior al Magistraturii printr-o procedură laborioasă, astfel că nu vede de ce ar avea dreptul „un om eminamente politic” să refuze.
Citește și: Ce spun judecătorii din România despre legile PSD care vor să controleze Justiția
Dar punctele cu adevărat fierbinți nu au fost încă dezbătute. Este cunoscut faptul că majoritatea PSD-ALDE dorește să elimine rolul președintelui în procesul de numire a procurorilor șefi de la DNA, DIICOT și Parchetul General. Un alt punct care urmează a fi dezbătut este independența Inspecției Judiciare, un organism care are dreptul să verifice modul cum își fac meseria magistrații, și pe care ministrul Justiției, Tudorel Toader, a dorit să o treacă în subordinea lui.
Parlamentarii vor să-i verifice pe magistrați în relația cu serviciile secrete
Comisia prezidată de Florin Iordache a adoptat reglementări și în ceea ce priveşte relaţia magistraţilor cu serviciile secrete.
O serie amendamente, propuse de Uniunea Națională a Judecătorilor, prevăd că magistraţii completează anual o declarație olografă pe propria răspundere din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreo unui serviciu de informații.
De asemenea, serviciilor secrete le este interzis să racoleze judecători sau procurori.
„Serviciilor de informații le este interzis să racoleze persoanele prevăzute de aliniatul 1 (judecători, procurori, magistraţi-asistenţi, personal de specialitate juridică asimilat acestora şi personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești şi parchetelor) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicţii este infracţiune împotrivă independenţei justiţiei şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracţiunea este comisă de un ofiţer cu funcţii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepseşte”, se arată într-un amendament adoptat miercuri.
O controversă apare însă în procesul de verificare a magistraților. Potrivit noilor modificări, inclusiv comisiile parlamentare de control ale SRI și SIE vor avea dreptul să verifice declarațiile magistraților.
Citește și: Ce înseamnă „statul paralel” și cum îl folosește PSD pentru a manipula
„Mai este o reglementare foarte gravă, prin care comisiile de supraveghere, comisiile parlamentare de supraveghere a activităţii SRI vor avea posibilitatea să cerceteze declaraţiile date de judecători şi de procurori, ceea ce mi se pare iarăşi o imixtiune inacceptabilă în activitatea acestor magistraţi. Pentru că nu o comisie parlamentară este cea îndreptăţită, deocamdată este CSAT-ul cel care poate face o asemenea verificare, în niciun caz comisiile parlamentare”, a criticat deputatul USR Stelian Ion modificarea respectivă.
Din cauza acestor modificări, care vor căpăta statut de lege abia după ce pachetul cu legile modificate va fi votat de către deputați și senatori, în social media, au fost deja anunțate proteste, în stradă, duminica aceasta.
Când o să afli forma finală a acestor legi modificate, nu prea știm, în condițiile în care USR, partid din opoziție, a anunțat că vrea să facă un „filibuster” în Parlamentul României, adică să tergiverseze adoptarea unor legi prin dezbateri interminabile.
