Motivele închiderii redacției din România sunt obiective, n-au depins de noi sau de rezultatele noastre.
Ce a depins de noi a fost tot ce s-a întâmplat de-a lungul anilor, de la finalul lui 2010, când a apărut VICE în România, până în prezent. De aceea am adunat mai jos câteva dintre zecile de voci care s-au făcut auzite pe VICE România, să ai astfel acces și-n culise.
Videos by VICE
De la oamenii din redacție până la colaboratori, iată ce a însemnat VICE România pentru noi.
Gânduri de la echipa VICE România
„VICE România nu mi-a schimbat viața. E o publicație, nu un cult sau o epifanie. Mi-a dat însă ocazia să aflu despre viețile altora și prin ea să le prezint mai departe și să nu le știu doar eu. Și să cunosc niște oameni care au considerat că nu-și pierd timpul dacă vorbim. E mai multă lume în jur decât crezi și ajută s-o știi ca să nu te surprindă prea des realitatea.
VICE a arătat că România e așa și pe dincolo și este compusă din noi toți, cu tot ce-i bun și la ce mai avem de lucrat. A prezentat, prin fiecare voce, mai ales ce ar trebui, nu doar ce e simpatic de spus. Și nu e puțin lucru. Cum și ce a pus VICE în fața oamenilor ia însă o pauză (până preiau alții) sau se termină de-a dreptul în cel mai prost moment în care oamenii țipă prea mult unii la alții fără să se uite la cine îi asmute.”
– Răzvan Băltărețu, redactor-șef
„VICE mi-a schimbat viața încă de când eram în liceu. Prima dată când am prins revista într-o cafenea, mi-am zis că sper să ajung să lucrez și eu cândva aici. Faptul că am reușit să creez pentru o publicație care a dat voce unor oameni despre care nu vorbea nimeni, m-a ajutat să înțeleg perspective pe care nici nu le percepeam înainte.
Proiecte preferate: ÎN CONTRA MINȚII: DEPRESIA, ÎNAINTE DE FAIMĂ: NANE, VIAȚA MEA CA MODEL ONLYFANS și NUNTIVALUL LUI SIMION. Iar ca challenge au fost tot astea + ȘTII CE ZIC.
Cred că VICE a reușit să zică poveștile din umbră, să vorbească despre subiectele care nu erau mainstream, și să încurajeze tinerii să scape de rușini, pudisme și comportamente sau abordări care nu erau benefice.”
– Mădălina Manea, Head of video
„În 2024 aș fi împlinit 10 ani de când lucrez la VICE România. Cu toate astea, pentru mine rămân 10 ani în care am învățat, m-am adaptat, am evoluat, am experimentat și mi-am permis (și mi s-a permis) să fiu EU. Pentru că-n ciuda faptului că a fost același loc de muncă, am simțit că am trecut prin mai multe redacții cu fiecare schimbare de redactor-șef, editor, strategie sau politică editorială venită din SUA. M-am schimbat prin VICE și chiar în bine. Și nu sunt singura. Prin VICE.com/ro și-au făcut vocea auzită de la oameni simpli până la jurnaliști profesioniști pe care-i găsești acum la Recorder, Libertatea, RISE Project sau Pressone.
Din 2014 până în prezent am fost martoră la impactul pe care-l poate avea o publicație la nivel personal. Iar când zic asta mă refer și la toate mesajele primite de la cititori prin care ne mulțumeau că existăm. Pentru că da, în ciuda unor comentatori mai vocali – care-s chiar buni la casa omului, că așa informația mai iese din bulă – , rezultatele au demonstrat mereu la finalul zilei cum conținutul nostru contează, ajută, schimbă percepții și educă.
VICE a fost asumat și pe față pe teme care mereu au «deranjat», deși ne lovim de ele constant: sex, LGBTQ, droguri, discriminare, rasism, drepturi, sănătate mintală, iar lista continuă pe site.”
– Dana Alecu, Social Media Manager & Web Content Manager
„Când am venit în 2012 la VICE, deziluzionat de o piață media din România ruptă ce criză economică, corupție politică și pretenția că monștrii sacri 90-iști din domeniu sunt singurii care au dreptate, deși mulți nici azi nu știu să dea o căutare pe Google, a fost un șoc de cât de bine am fost primit și câtă liberatate am primit să scriu, să învăț și să mă exprim. Pe lângă asta, m-a schimbat mult ca om faptul că VICE mă forța să ies din zona de confort și să iau contact cu tot felul de oameni cu care nu m-aș fi cunoscut altfel. A avut acest dar de atrage mereu oameni fascinanți de o parte sau de alta a profesiei. Până în ultima zi m-a ajutat să-mi spulber prejudecăți și pentru asta îi voi fi mereu recunoscător acestei perioade.
VICE a introdus acum 10 ani în spațiul public românesc niște subiecte și teme despre care nu vorbise nimeni niciodată înainte, cel puțin nu cu persoanele direct implicate: comunitatea LGBTQ cu tot ce include, minorități de toate formele, le-a dat o voce multor tineri persecutați sau pur și simplu ignorați de presa mainstream (mai ales la proteste) și asta nu o poate nega nimeni.
De asemenea, a fost una dintre puținele publicații din România care au scris despre legăturile dintre organizațiile religioase din România și grupări de extremă dreapta din Rusia și din Bible Belt-ul american, în timp ce presa mainstream le promovează și-n zilele noastre mesajele. VICE a deschis una din ușile pentru un discurs care astăzi este omniprezent în spațiul public românesc.”
„Profesional, cei 9 ani de VICE România au reprezentat mediul profesionist de media, «ca afară». Personal, relaționarea cu un grup atât de extins global mi-a dat ocazia să cunosc oameni minunați. Iar colegii de birou au fost oamenii de la care am avut tot timpul de învățat.
De la articolele civice, de mediu, de sănătate până la articolele despre muzică, cultură și educație sexuală, VICE a avut un cuvânt de spus și apreciat de cititori.”
– Costin Velicu, Managing Director
„Mi-a arătat că lucrurile pot fi făcute și altfel. Întâi, ca cititor, pentru că multe articole de pe VICE nu semănau cu nimic altceva. Erau personale, directe. Ajungeai să percepi mai bine anumite informații fix pentru că textele nu erau încărcate de pretenționisme și alte alea.
Apoi, ca reporter. La VICE am învățat presă. Printre altele, colegii mi-au arătat cum să scriu cât mai eficient, cum să spun poveștile oamenilor, cum să renunț la lucruri care nu merită și cum să-mi păstrez curiozitatea.
VICE a fost un pion relevant (chiar important, dacă-mi permiteți!) în ceea ce înseamnă adaptarea la nou în România. A abordat teme controversate, a militat pentru minorități, a condamnat derapajele și a normalizat concepte de care alții se fereau cu vehemență. Sigur, poate că publicația n-a reușit întotdeauna să mulțumească pe toată lumea. Și nici n-ar fi trebuit. Niște oameni tot au ajuns să învețe din momentele alea.”
„VICE România m-a făcut să înțeleg că nu sunt singurul care trece prin diverse pe care societatea le consideră ciudate. A educat mințile deschise și a dat jos din ochelarii de cal.”
– Flavia Florea, art-director
„Pentru mine VICE România chiar a fost o schimbare importantă deoarece a fost o schimbare de direcție cumva. De când am terminat liceul am tot lucrat proiecte pe fotografie și fix cu un an înainte de VICE am avut primul job pe video ca asistent de camera.
La VICE a fost primul meu job de producție, ceea ce consider că a fost un huge step forward pentru mine. Am descoperit că îmi place și partea asta de producție și am învățat multe lucruri noi în industrie și am cunoscut mulți oameni faini.
Consider că VICE în România este unul din puținele trusturi de presă care se adresează tinerilor și consider că tinerii, mai ales acum când onlineul este peste tot, au nevoie de surse de informare cât mai bune și sigure.”
– Bogdan Ionescu, asistent producție video
„VICE a apărut în viața mea fix când mi-am pierdut jobul de profesoară, după ce s-a aflat că sunt și model de fotografie nud. Am fost devastată pentru că eram unul dintre cei mai buni profesori ai companiei și, în clipa aceea, mi-am jurat că nu voi mai lucra decât într-un mediu care mă va respecta și accepta așa cum sunt, fără să mă judece pentru pasiunea mea.
VICE a fost mediul acesta și primul articol pe care l-am scris pentru site a fost despre cum mi-am pierdut jobul din cauza pudibonderiei ipocrite din țara asta. Articolul era presărat cu fotografii nud cu mine și o să rămână forever in inima mea, la fel ca și VICE.
În România, cred că VICE a adus la un loc toți oamenii alternativi și progresiști și, odată cu ei, speranța că țara asta nu e populată doar de ortodocși conservatori de dreapta. Pentru mine, VICE a fost cea mai tare sursă de informații despre educație sexuală, kink, comunitatea LGBTQ, feminism, dependențe, psihologie, domeniul social și politic în general. Și cred că tinerii români au mare nevoie de astfel de resurse.”
– Oana Maria Zaharia, colaboratoare
„Momentele petrecute alături de colegi în redacție, cât și articolele la care am lucrat m-au învățat enorm despre mine, despre acceptare și despre multe lucruri cu care ne confruntăm la nivel de societate. M-am simțit în redacție ca într-o familie din aia bună, cum ne dorim cu toții să avem: care te iubește și te încurajează la tot pasul. Prieteniile legate cu colegii le voi prețui și întreține pe tot restul vieții.
VICE România cred că a avut un impact mai mare decât ne imaginăm. A fost singura publicație care a scris deschis, constant și nonjudecativ despre educație sexuală, droguri și problemele psihologice cu care ne confruntăm. A scos din umbră aspectele considerate tabu în societatea românească și le-a analizat cu blândețe, în așa fel încât să fie înțelese de cât mai mulți oameni. România va fi mult mai săracă din toate punctele de vedere fără VICE România.”
Oameni care au făcut parte din viața VICE România și ți-au pus în față povești din lumea asta mare
„E greu să rezumi opt ani din viață într-un paragraf. Prima dată, în 2010, a fost doar un publisher care era și magician. Locuia într-o vilă în centrul Bucureștiului și tot acolo făcuse redacția. La început am fost doar trei. Îmi apar în minte ca pop-up-ul Dana și Mihai, care acum sting ultima lumina în redacție. Colegi din ăia brici la glume, dar și la eficiență și responsabilitate. Se venea de drag la birou, chiar și pe mahmureală. La un moment dat, îmi pusesem pe laptop wallpaper cu ei. Nu ai cum să nu-i iubești. Dana a făcut din VICE cea mai citită revistă pe Instagram, dar ne-a pus și să ne facem curat pe birouri. Mihai a tratat mereu supărările cu umor și mai ales a inventat Secret Slană. Colegii care au urmat s-au integrat ca la Tetris.
S-a râs mult în anii ăștia, s-au făcut și lucruri demente – un ultim elogiu reporterului care a stat opt ore în lift să scrie despre asta. Nu s-a ratat niciun protest din anii de glorie. S-a ieșit în piață constant, serios, dar și ironic, cu celebra pancartă confecționată în redacție – «Binomul distruge omul». S-a luat și bătaie, de la jandarmi sau de la fanii Antena 3, dar s-au luat și premii. Mulți dintre noi aici ne-am maturizat profesional, dar și emoțional. E mare lucru să vii cu nerăbdare la muncă, unde poți să fii tu însuți în toată splendoarea ta și să te simți înconjurat de prieteni. Mulțumesc.
VICE a devenit cea mai citită revistă de către generația tânără.
A făcut educație sexuală, educație în privința drogurilor și a tratat teme LGBTQ când nimeni din învățământ sau din media nu făcea asta. De la o revistă foarte incorectă politic până la un punct, s-a transformat într-un bastion al toleranței și feminismului. VICE încă este toate astea, doar că nu mai dă Soros bani și atunci se închide.”
– Ioana Moldoveanu, fost redactor-șef
„Am dat primul articol la VICE prin 2016. Eram în anul I de facultate și abia începusem să mă prind care e treaba cu jurnalismul.
Faptul că niște oameni m-au mandatat cu încredere și m-au încurajat să îmi exprim părerile liber a însemnat enorm pentru parcursul meu profesional.
Pot să zic că VICE-ul a fost singurul loc din presă care mi-a dat voie să fiu eu însămi și mi-a dat un sentiment de apartenență. Iar dacă mă gândesc și la ce comentarii se mai dau pe paginile VICE, pot să zic că mi-a dezvoltat și o rezistenta incredibila la hate.
Mai cred și că VICE România a însemnat o voce pentru cei mai puțin auziți dintr-o societate inegală și discriminatorie.
Într-un peisaj mediatic finanțat din bani publici mânjiți politic sau de industria păcănelelor, printre trusturi de presă care propaga fake news-uri, încurajează hate speech-ul și promovează vindecarea cancerului cu Ciuboțica Cucului, închiderea VICE este pur și simplu un moment trist pentru noi toți.”
– Teodora Munteanu, colaboratoare
„VICE România a fost primul loc unde am putut să vorbesc despre sexualitate alternativă. A fost unul dintre motivele pentru care am decis să devin sexolog acreditat. Și mi-a reaprins dragostea pentru a scrie.
Impactul VICE România cred că e unul uriaș. De-a lungul timpului sute de oameni mi-au scris să-mi mulțumească pentru că și-au găsit comunitate și s-au găsit pe ei citind articolele pe care le-am scris pentru VICE.”
„Ce a însemnat VICE pt mine? Primul loc de muncă într-o presă alternativă de la care nu știam exact la ce să mă aștept. Apoi au început toate să curgă: subiecte punk, mai multă creativitate în redacție, mai multe înjurături de la public, mai multe mesaje de mulțumire de la cititorii care găseau în VICE o voce care vorbește cu ei, dar și pentru ei. Toate astea, între multe altele, cred că pur și simplu mi-au umplut viață cu mai mult joy. Cel puțîn o perioada în care am regăsit aici entuziasm, subiecte fun, uneori chiar absurde, dar și investigații premiate la Superscrieri. Un mix care ne-a adus multora dintre noi, jurnaliștii din presă mainstream, un refresh. O casă în care să publicăm ce nu am putut face în alte locuri.
VICE România a dus Educația sexuală acolo unde autoritățile române nu au reușit să ajungă. A vorbit deschis cu tinerii și a transformat subiecte tabu în normalitate. A ținut pasul cu schimbările unor generații și a dat voce celor mai vulnerabili, celor minoritari, celor neauziți în spațiul public.
A fost o publicație curajoasă înaintea «timpurilor». Subiecte pe care astăzi le vedeți făcute – timid – prin alte publicații mainstream au fost demult publicate în VICE.
VICE vorbea despre dependențe, boli mintale, violență de gen, drepturile LGBT+, schimbări climatice sau extremism când nimeni nu își asumă să o facă atât de direct, fără inhibiții, fără frică.
Deși multora le este rușine să recunoască, mulți au furat câte ceva din VICE. Moștenirea se vede în alte publicații de nișă, dar și în publicații mainstream sau chiar în subiecte TV.”
– Iulia Roșu, fost redactor-șef adjunct
„VICE România mi-a oferit șansa de a începe și de a construi o carieră în jurnalism. Dacă nu exista VICE, probabil că n-ar fi existat nici jurnalistul Răzvan Filip. Pentru că, în ciuda memelor (unele populare inclusiv printre colegii de breaslă), la VICE chiar s-a făcut jurnalism. Uneori mai serios, alteori mai puțin serios, dar s-a făcut.
Eu aici am învățat meserie și nu de la persoane adunate de pe drum și puse să mimeze jurnalismul, ci de la ziariști cu experiență, care activează și astăzi în redacții «serioase» sau «de prestigiu».
Cred că VICE a fost prima redacție care a început să discute în mod serios și sistematic despre problemele unor comunități care până atunci fuseseră ridiculizate și marginalizate mediatic. De exemplu, în perioada referendumului pentru familie, când multe publicații quality au ales să stea cu fundul în două luntri, redacția VICE a avut curajul de a spune clar, fără ocolișuri, că demersul Coaliției pentru Familia era motivat de homofobie, nu de vreo grijă autentică pentru familiile din România.”
„Pentru mine, VICE a fost un loc al ideilor și dezbaterilor libere, unde am avut întotdeauna libertatea editorială fără de care un jurnalist nu se poate dezvolta.
Cred că pentru mulți adolescenți și tineri din România VICE a avut rolul unui prieten sau frate mai mare la care au găsit răspunsuri la întrebări pe care nu le puteau pune părinților sau profesorilor. Un prieten care i-a ajutat să fie toleranți, să se înțeleagă mai bine pe ei înșiși și pe cei de lângă ei.”
– Andreea Pocotilă, fost editor și reporter special
„VICE România m-a lăsat fiu eu, să scriu în stilul meu și-a avut încredere că-i bine. Oamenii de la VICE mi-au dat libertatea să experimentez cu diferite tipuri de texte sau producții video și m-au susținut de fiecare dată când eu nu aveam încredere sau curaj să fac un lucru. Practic a avut VICE-ul mai multă încredere în mine decât am avut eu. Iar feedback-urile doar m-au făcut să trag mai tare, să caut alte perspective, să ajung să fiu mândră de tot ce-am muncit.
Nava mamă- așa numesc eu VICE-ul. S-ar supăra ai mei dacă aș zice că VICE-ul m-a crescut, dar pe scris și producție video clar au făcut-o. Și pe curaj.
VICE România scrie cu mult curaj despre ce nu se scrie.
Astfel încât, fiecare tânăr își putea găsi nu doar răspunsurile la întrebările care-l măcinau, ci și un safe space. Lumea e locul ăsta în care deseori te simți ca un freak, ca și cum you don t fit in. Iar VICE cred că arăta oamenilor că nu sunt singuri. Că e normal să ai întrebări despre subiectele tabu și e normal și să găsești răspunsuri.
Și VICE era și fuuuun, tare fun. Că știa că noi, românii, avem ca și coping mechanism hazul de necaz. Așa că scria într-un mod de te făcea și să bagi la cap niște informații, în timp ce râdeai.”
– Alexa Bejinariu, colaboratoare
„VICE România a fost poarta mea spre jurnalism și mi-a deschis interesul spre felii ale vieții care nu erau destul de importante pentru mine, Mircea din 2013. Mersi, VICE.
VICE a fost prima media din România care în mod constant a vorbit cititorilor despre educație sexuală, despre libertatea de a fi mereu cine vrei tu, despre diversitate. Sunt sigur că a fost pentru multi tineri singura sursa de informație despre chestii progresiste, «școala de progresism» chiar.”
– Mircea Topoleanu, fotojurnalist
„La VICE România am descoperit că îmi place presa. A reprezentat începutul a doi ani de pauză de la teatru, doi ani de care aveam mare nevoie uman și profesional. Am scris orice tip de articol mi-a dat prin cap, am făcut de la teren, gonzo, investigație și până la păreristică Eurovision, și am avut editori de la care am învățat ce-nseamnă rigoare în scris. Și că se poate face face totul chiar și cu umor. Chiar și acum în modul în care mă documentez pentru spectacolele și filmele la care lucrez folosesc experiența de la VICE.
În primul rând știu ce impact a avut asupra mea prin oaza de progresism pe care o reprezenta VICE la momentul acela în România, într-un mediu de presă caracterizat de conservatorism, rasism, homofobie, la VICE a existat mereu o preocupare spre drepturile omului și cred că asta a contat.
VICE România a luat atitudine când drepturile omului erau încălcate și asta din ani când nu era des întâlnit ca presa sa o facă, bine, nu e des întâlnit nici acum, dar orișicât.”
„Libertatea editorială de la VICE mi-a permis să parcurg multe etape într-un timp scurt, etape care în alte redacții poate ar fi durat ani de zile. Datorită acestei libertăți editoriale, încurajată mereu în măsura în care aveai ceva de spus și știai cum să argumentezi acel ceva, am căpătat încrederea că fac foarte bine ce fac.
La VICE am învățat să abordez subiectele din unghiuri pe care presa mainstream le omite, să livrez textele într-o formă cât mai ușor de înțeles pentru cititori și apoi, ca editor, să le transmit și celor mai tineri „secretele” astea. Toate astea m-au ajutat ulterior să jonglez cu lejeritate maximă prin diverse redacții, fie că au fost de business, generaliste sau de sport.
VICE are marele merit că a reușit să aducă în atenția românilor teme din viața de zi cu zi pe care alții le evitau sau le abordau timid, cu jumătate de gură. Într-un peisaj oarecum conformist, VICE a venit cu un jurnalism alternativ. A ridicat întrebări, a chestionat cutume și a încercat să schimbe mentalități în România.
Când era la apogeul său, VICE România le dădea «ora exactă» tinerilor sub 30 de ani. Cert e că, de acord cu ce scria VICE sau dimpotrivă, profund contrariată, lumea nu rămânea deloc indiferentă. Iar asta înseamnă că impactul a fost mare și scopul a fost atins.”
„VICE România m-a ajutat să-mi gasesc o voce informală și caterincă în scris și să mă apropii mai mult de niște teme sociale care erau importante pentru mine. De asemenea m-a trimis să mănânc șaorma și mie îmi place șaorma.
Dincolo de «ca să n-o faci tu» VICE România a deschis ușa pentru foarte mulți jurnaliști care acum fac anchete prin redacții mari. A crăpat ușor ușa pentru progresivism mainstream într-o țară în care presa ori e conservatoare ori de buzunar.”
– Dragoș Costache, colaborator
„În perioada protestelor pentru OUG13 din 2017 am mers în Piața Victoriei ca cetățean deranjat de abuzul promulgării ordonanței respective. N-am protestat cu o pancartă sau lozinci, ci cu aparatul foto. Întâmplarea a făcut ca jurnaliști de la VICE să-mi solicite includerea unora dintre fotografii în articolele lor. Fotografiile mele de stradă și documentare și-au găsit locul în multe dintre articolele colegilor jurnaliști de la VICE pentru încă trei ani. Apoi am continuat să lucrez tot în presă, la Libertatea. Mulțumesc colegilor de la VICE că mi-ați schimbat profesia și că am descoperit cu ajutorul vostru bucuriile muncii de fotoreporter.
Nu-mi plac conflictele, dar apreciez dezbaterile pentru opinii, valori și preferințe. Prin ele, societatea poate evolua. Contribuie la consolidarea democrației prin stimularea dezvoltării simțului critic și conectarea la realitatea complexă. În acest proces, rolul presei e unul semnificativ. Intermediază accesului publicului la informații actualizate, corecte și diversificate.
Știu că VICE România a fost o publicație care nu a plăcut tuturor.
Poate, pentru unii dintre cititori, realitatea prezentată în articolele VICE e excentrică, deranjantă sau provocatoare. Oricum ar fi, ea există indiferent de preferințele particulare ale oricărora dintre noi. Nici nu e nevoie să fie placută de noi toți, dar e util să fie cunoscută. Doar așa poate fi și înțeleasă. E o realitate a libertăților individuale și incluziunii, pentru o cât mai bună conviețuire într-o societate mereu în schimbare și, din păcate, din ce în ce mai divizată.
Mulțumesc, VICE România, că ne-ai arătat o lume a diversității și a toleranței! Închiderea publicației e o pierdere pentru presa românească.”
„Ca să fiu organizată și să fie mândri de mine editorii și editoarele de la care am furat meserie aici, răspund în trei puncte.
La VICE România:
Am continuat și conturat pe teren lecțiile învățate în facultate.
Mi s-au deschis granițele, la propriu, prin zeci de colaborări cu jurnaliști din Europa și America, cu care am întors subiectele pe toate părțile, am scris, am filmat, am editat și ne-am făcut meseria cât de bine am știut. Iar la finalul zilelor lungi de teren – am plâns, am râs, am dansat, am băut shoturi și am celebrat că putem face meseria asta de care ne-am îndrăgostit.
Am făcut primii 80 de lei ever din presă.
Cred și sper că impactul pe care VICE l-a avut în România se va rostogoli în continuare și după ce se închide capitolul ăsta. A fost cu siguranță un loc în care generațiile mai tinere – și nu numai – au găsit conținut cool, dar și informații de calitate despre teme care ne privesc și afectează pe toți: sănătatea mintală, educația sexuală, viciile.”
– Andrada Lăutaru, fost reporter
„Pe VICE România am scris despre câteva dintre temele și experiențele cele mai marcante pentru mine. Pentru VICE am adunat experiențe ale tinerilor care consumă droguri și opiniile lor despre (de)criminalizare când a început în România, anul trecut, panica din media legată de droguri și campania statului de mărire a pedepselor pentru consumatori.
Pe VICE am scris acum aproape doi ani despre experiențele mele cu infecțiile cu transmitere sexuală ca bărbat gay (și primesc mesaje de la tipi gay care au trecut prin aceleași experiențe și astăzi), despre una dintre cele mai cringe și misogine cărți pe care am citit-o anul ăsta, Harta Femeii și despre cum a fost la festivalul de filme porno etice, queer și feministe de la Viena.
VICE a avut curajul să vorbească liber, sincer și nuanțat despre teme precum comunitatea LGBTQ, feminismul sau drogurile, aducând laolaltă experiențele locale și cele din diverse alte colțuri ale lumii.”
„Când am plecat din jurnalism, oamenii de la VICE m-au lăsat să mai scriu texte pentru ei, iar asta mi-a permis să mă bucur în întregime de jobul nou, fără nostalgii stupide și what ifs. Le sunt super recunoscător tuturor din acea redacție că mi-au dat ocazia să cunosc o droaie de oameni din muzică și din artă și să public materialele pe care mi le doream.
Impactul VICE în România cred că-i monumental și în general pozitiv.
Am senzația că din VICE România au avut câte ceva de învățat chiar și cei mai mari hateri, oricât n-ar recunoaște-o.
Speram să nu prind sfârșitul erei ăsteia but here we are.”
„Pentru mine, VICE a fost fix platforma de care aveam nevoie să scriu liber și direct. A contat faptul că la nivel personal am putut să scriu despre întâmplările mele, despre dramele sau bucuriile prin care am trecut. Onest, fără retușuri făcute de editori, uneori șocant de real.
VICE pentru mine a fost nevoia de a scrie așa cum gândeam, fără să fiu contrâns de rigorile meseriei, de „hai mai bine să nu scriem așa că supărăm sau că nu place la lume”. A mai înseamnat un public cu care mă asemănam, un spațiu nou de dezbatere și șansa să ofer și altora informații prețioase într-o manieră altfel.
Ce altă publicația m-ar fi lăsat să îmi vărs oful morții unui bunic așa pur și simplu? Sau să scriu cât se poate de sincer despre costurile nașterii propriului meu copil?
Deși clișeic, o zi de tristă amintire ar suna regretul meu că VICE dispare din România.
Cât a fost să fie și-a făcut datoria. Și o mai putea face. Cât a fost să fie, VICE a însemnat că se poate și altfel decât eram eu sau tu obișnuiți.
Cred că oriunde există un VICE în lumea asta mare există și o doză de controversă care vine asociată cu numele. Nu la modul BOMBĂ, ȘOC, GROAZĂ, ci o doză de controversă cumva naturală în limbaj, gândire și abordare.
În România, VICE a deschis minți, a dat glas unor subiecte care altfel ar fi fost ocolite de presa mainstream și a dat și frâu liber unor jurnaliști care au putut să arate că există și alte abordări decât cele clasice.
Dacă în presa mainstream se vorbește despre ultimele bastioane ale libertății care dispar, pentru presa de nișă dispariția VICE din România înseamnă un punct de vedere în minus, un punct de vedere altfel de care era nevoie ca lucrurile să fie și mai clar văzute.”
– Victor Arvunescu, colaborator
„VICE România în mod cert a avut un impact asupra vieții mele, deoarece mi-a permis să abordez tot felul de subiecte care mi s-au părut relevante, de la artiști care fac lucruri mișto, la mame singure sau femei care nu vor să facă copii, relații, depresii sau filme. Mi-a dezvoltat un mod de a scrie mai personal, dar nu total subiectiv, în timp ce m-a ținut la curent cu tot ceea ce se întâmplă în societatea asta, de la aspectele urbane, ciocnirea dintre generații, artă și până la probleme sociale.
VICE România m-a scos deseori din zona de confort, mi-a dezvoltat imaginația și faptul că am scris aici a contribuit (dar a și dezvoltat) la entuziasmul pe care-l simt pentru meseria aleasă.
Cred că a fost singura publicație care a abordat nenumărate subiecte, de la cele light până la cele hard, într-un mod deschis, personal și uneori amuzant, dar nu lipsit de etică. Libertatea de exprimare de aici, de multe ori întâmpinată cu hate de public (dar nu mai puțin citită, ha!), a făcut diferența într-o societate unde presa pare să fie din ce în ce mai constrânsă și rigidă.
Cred că VICE a creat o platformă de conversație și mai cred că a adus conversația (toate discuțiile alea pe care le purtam oricum între noi, ca prieteni) în vizorul public. A comunicat educativ, frivol, caterincă, incisiv, curios, relevant, pentru tot felul de oameni și simt că datorită VICE am fost mai câștigați along the way.”
„VICE România a fost prima publicație pentru care am scris, în 2021. Nu mă vedeam neapărat lucrând în domeniu (pe atunci lucram la o multinațională, nu chiar visul meu în viață ). Oricum, 3 luni mai târziu mi-am dat demisia și de atunci trăiesc din scris. Cea mai bună decizie, zic eu. Nu știu dacă ajungeam aici dacă nu aveam șansa să scriu ce vreau și cum vreau la VICE. Multsu!
Prima dată am auzit de VICE prin facultate, acum vreo 10 ani. Sigur că site-uri de știri erau și pe atunci destule, însă prea puține care să acopere tipul de subiecte și în stilul pe care le are VICE. Mulți din jurnaliștii pe care-i citesc constant acuma țin minte că prima dată i-am citit acolo. Pentru generația mea cred că a fost redacția cu care puteam să ne identificăm cel mai mult în anii 2010.”
„Pe mine m-a ajutat să mă conectez mai ușor cu gen Z. Colaborarea pe Newsletter-ul Vicii și Delicii, precum și articolele pe sexualitate publicate ulterior au fost nu doar o experiență profesională, ci și o călătorie provocatoare și educativă către inimile și mințile unui public tânar în căutare de cunoaștere, autenticitate și relevanță. În felul acesta am înteles mai profund temerile și nevoile tinerilor adulți.
Cred că VICE a avut un impact semnificativ în România.
A adus mereu în față subiecte fringe iar asta a deschis dialoguri importante în societate. A servit acea gură de aer atât de necesară livrând conținut autentic, necenzurat, raw. Iar lumea a rezonat cu asta. A deschis nenumărate dezbateri în nenumărate cercuri de prieteni. Iar acest lucru este extrem de valoros.”
„Se va simți lipsa VICE România.
Majoritatea publicațiilor din România ating doar uneori subiecte despre comunitățile vulnerabile cu care eu lucrez – în cele mai multe cazuri cu scopuri deservite, de senzațional. VICE acoperea aceste subiecte în scop informativ, educativ.
Când îi întreb pe pacienții nou diagnosticați du HIV cum au ajuns la mine sau Sens Pozitiv, majoritatea spun că au citit un articol în VICE «Ce înseamnă să trăiești cu HIV/SIDA în România, de la A la Z». Asta a însemnat VICE pentru mine, un partener în demontarea miturilor, dezvăluirea adevărului și o modalitate de a ajunge la publicul țintă, fie el persoanele care trăiesc cu HIV, fie populația generală, în scop preventiv.”
– Alina Dumitriu, colaboratoare
„Îndrăzneală și experiment. În cele 18 luni petrecute la VICE România am inițiat, alături de colegii mei, două proiecte de corazón: un newsletter în care făceam educație sexuală și un podcast prin care popularizam științele sociale. Practic, vorbeam despre cocaină și capitalism într-o singură propoziție.
VICE a fost ca o iubire de-o vară. M-a făcut să simt jurnalismul intens în piept, să port conversații dificile, să simt adrenalină cu zilele, dar și să realizez că e cazul să-mi pun întrebări concrete despre cum funcționăm împreună, noi cei care am fost, suntem și vom fi jurnaliști.”
– Ruxandra Pătrașcu – Maian, fostă reporter
Îți mulțumim!
