Locale

Înjurături românești care-ți arată că se poate și mai rău decât în Teambuilding sau Taximetriști

Ai înjurături românești pentru tot felul de lucruri, de la mame și morți la Dumnezeu și sfinți. Ce vezi în filme românești e doar vârful aisbergului.
Răzvan Băltărețu
Bucharest, RO
injuraturi romanesti injuraturi amuzante romana cuvinte obscene poezii porno filme
Sigur știi înjurături cu „coada calului” sau și mai rău. Și nu ești singurul, tocmai d-aia am adunat aici câteva vorbe mari, și obscene, din folclorul poporului. Fotografie de Fortepan / Urbán Tamás

Când vine vorba de înjurături în filme, le iau ca atare. Sunt puține filmele românești în care să fie gratuite, poate doar atunci când scenaristul s-a chinuit să nu fie atât de obscene, dar în rest își au locul lor. Pentru că așa vorbesc oamenii din jurul meu. Teambuilding și mai nou Taximetriști sunt două filme care necăjesc oamenii cu limbajul. Deși, pot spune, cel mai bine pe înjurături românești stă Balanța. Și el e pe Netflix, pentru când ai ocazia.

Publicitate

În orice caz, înjurăturile au fost numărate. În Teambuilding apare de 20 de ori cuvântul pulă și de 14 ori coaie. Pe lângă astea intră alte clasice: futut, pizdă, zdreanță. Per total, zeci. Cineva a mers și mai departe cu număratul. Taximeștri are 248 de înjurături, cele mai multe într-un film românesc din ultimii 20 de ani. Sunt impresionat cum stau oamenii pe cuvinte și le numără. În fine, filmele-s pe Netflix și oferă mai mult decât cuvinte obscene, că pentru înjurături ai venit aici.

Înjurături românești, dar pe regiuni și nuanțe

injuraturi reactii taximetristi netflix

Două comentarii de pe Facebook legate de înjurăturile din filmul Taximetriști

„Băăă, enoriașilor, băăă! Futu-vă Paștele și Evanghelia mamelor și taților voștri! La muuuncă, ortodocșilor!”, țipă pe geam primarul din Balanța, interpretat de Victor Rebengiuc. Ți-am zis, merită filmul. „Ascultă, bă, spaima pulii! Vezi că vin mâine la cantină, te bag cu capu’ în ciorba ta împuțită până îți ies morcovii pe cur, te înec cu mâna mea, te fierb în cazan și te dau la porci”, zice în telefon Dumitru „Mitică” Costa, jucat de Răzvan Vasilescu în Prea Târziu.

Ai putea spune că Teambuilding, Taximetriști și altele mai noi doar zgârie suprafața. Dar există resurse bogate. Am adunat și pe VICE multe de-a lungul timpului. Le aduc aici ca să le ai la îndemână când chiar nu știi ce să-ți mai vină la gură.

Uite, din Moldova poți lua „Fac derdeluș din tine!”, „Futu-ți lumina și închinarea mă-tii!” sau „Futu-ți hristianu’ mă-tii!”. E posibil să-ți placă și astea din Călărași: „Futu-ți căpetenia mă-tii până joacă-n bătătură!”, „Să-mi sugi pula până îmi intră un coi în comă!” sau „Să-ți bag pula pe gât, până îți fac papion la nuntă!”.

Publicitate

Că tot am dat referința din Prea Târziu, uite niște bijuterii din Ardeal: „Râni-ai la porci până-i crăpa!”, „Fută-te Dumnezeu și îngerii de pe cer astăzi și mâine!” sau „Fută-te-ar toți demonii să te fută în mormânt când te-oi întoarce într-o rână în partea cealaltă!” Uite aici lista mai bogată cu înjurături de la părinți și bunici.

Într-un articol din Dilema veche, Radu Cosașu a arătat lumii o altă bijuterie. „O înjurătură tipic ungurească este însă «Pula calului în curul tău». Etimologic, ea n-are de fapt nimic de-a face cu «pula calului», ci vine, de fapt, din turcă, de la trasul în ţeapă.”

E deja cunoscut că cele mai hardcore înjurături au două teme principale: mama și religia. Poate și de asta „anafura mă-tii” e un exemplu de perfecțiune. Ipocrizia e că în loc să ne asumăm că pula și pizda fac parte din limbajul uzual al românilor, și nu doar al lui nea Stelică, și să le găsim un loc în DEX, ne prefacem că ele există undeva în afara vocabularului.

„Cuvintelele sunt cuvinte, ce e în spatele lor poate fi obscen. Tonul și maniera fac diferența”, a explicat lingvista Monica Busuioc pentru VICE. „Așa-zisele cuvinte obscene sunt cuvinte vechi, moștenite din fondul lexical și provin din latină și slavă. Ele sunt de pe vremea când românii nu aveau nimic scris.”

Publicitate

Un străin a explorat cu dedicație lumea fabuloasă a înjurăturilor românești

În anii ‘70, un străin – norvegianul Erling Schøller – a vrut să facă un pic de ordine în înjurăturile românești. Astfel că a explorat limba și i-a ieșit lucrarea „Cuvinte şi expresii obscene în limba română” publicată în Revue Romane în 1971. 

El notează în lucrarea lui că sentimentul de reținere, jenă ori pur și simplu evitarea cuvintelor de acest tip sunt firești pentru vorbitori, ducând la un caz particular de „interdicție de vocabular”. Schøller a structurat înjurăturile din română în trei categorii, în funcție de cum sunt construite.

În prima categorie sunt înjurăturii de tipul: „Futu-te-n nară!”, „Pupă-mă-n cur!” sau „Linge-m-ai în gaura curului!”. În a doua categorie ai așa: „Futu-ți paștele și grijania mă-tii!”, „Futu-ți muierea-n cur!” sau „Fute-ți-aș Dumnezeu’ tău!”.

Cea din urmă are o putere incredibilă prin transformarea lui Dumnezeu într-un simplu om care, iată, ajunge să fie abuzat de alt om. 

În fine, în a treia categorie intră acestea: „Du-te-n mă-ta-n cur!” sau clasica „Fute-m-aș în pizda mă-tii!”.

„Înjurăturile românești sunt de o bogăție rară, pe care o concurează, din câte am auzit, numai cele rusești și maghiare. Se disting mai ales prin figurile lor de stil fantastice, alcătuite de o gândire neobișnuit de imaginativă, în ceea ce privește mai ales actele sexuale și procesul de excreție. […] înjurăturile românești funcționează astfel: ele evocă o posibilitate, cât de depărtată ar fi ea; […].”

Erling Schøller

Publicitate

Nu doar în filme ai însă înjurături, iar literatura română e ofertantă – mult mai ofertantă decât ai crede. Un loc aparte îl are Ion Creangă cu Povestea pulei, unde reușește să ducă limba română pe noi culmi. Uite exemplu: „Când a auzit baba de pule, i-a zvâcnit inima... căci îi curgea ochii după dânsele, când le vedea aşa de zdravene şi bârzoete...” 

Nu ar trebui uitat nici prietenul lui bun Mihai Eminescu: „Şezi călare drept în dop / Şi să mergem în galop / Ohohoi, cum salt cu gust / Şi te zvârl din pulă-n sus / Şi te prind în pulă iar / Dulce fată ca un dar” — poezia „Șezi călare”.

Un text despre înjurături în română nu poate fi lipsit de fondul lăsat și de romani, și de latină. Împăratul Augustus, de exemplu, are un poem despre care nu înveți la școală. Sună cam așa: „Pentru că Marc Antoniu o fute pe Glaphyra, Fulvia a decis să mă pedepsească cerându-mi să o fut eu pe ea. S-o fut pe Fulvia? Dar dacă Manius m-ar ruga să-l fut în cur? Ar trebui s-o fac? Chiar deloc, dacă mai am bun simț. «Mă fuți sau lupți», îmi spune Fulvia. Dar pula îmi este mai dragă decât viața. Să sune trâmbițele.”

Poemul justifică Războiul Perusin, iar Augustus o acuză pe Fulvia că dorește să se răzbune pe Marc Antoniu printr-un adulter. Fragmentul e din articolul de pe VICE despre cum strămoșii noștri homosexuali ne-au adus cele mai frumoase și neaoșe înjurături. Din care afli că în respectivul război, în timpul luptelor, prăștierii celor două părți au aruncat proiectile inscripționate „clitorisul Fulviei” și „Octavian suge pula”.

În final, mai e loc de spus atât: știai că „mă-ta-n cur” poate fi și insultă, și declarație de iubire? Nu și nu neapărat la noi. În rusă, „ëб твою мать” (tradusă aproximativ cu „Mă-ta-n cur”) se folosește în orice circumstanțe: declarație de amor, insultă mortală, poate chiar o expresie prietenească de simpatie, sau o formulă seacă de deschidere a ostilităților. Sau pur și simplu o interjecție, o formulă de mirare. Uite aici ce și cum cu aceste înjurături de familie. În cheia asta, nu te mira că se vorbește și așa.