Toată zona arctică dă pe afară de plastic și e numai vina noastră

Poluarea cu plastic s-a infiltrat profund în aproape fiecare colț din Arctica - inclusiv în aer, în ocean, în gheață, în zăpadă, pe fundul mării și pe țărmuri - punând noi presiuni asupra unei regiuni polare care se clatină deja sub efectele schimbărilor climatice cauzate de către om, confirmă un nou studiu.

În ciuda localizării sale îndepărtate, Arctica este la fel de plină de deșeuri de plastic ca multe zone populate, amenințând fauna sălbatică și exacerbând de asemenea efectele schimbărilor climatice, potrivit cercetătorilor conduși de Melanie Bergman, om de știință senior la Institutul Alfred Wegener, Centrul Helmholtz pentru Cercetare Polară și Marină (AWI). Într-un articol publicat pe 5 aprilie în Nature Reviews Earth & Environment, Bergman și colegii ei adună concluziile despre sursele, amploarea și impactul potențial al poluării cu plastic și avertizează că „este urgent nevoie de o micșorare atât la nivel regional, cât și internațional pentru a reduce producția și utilizarea de plastic”.

„Am studiat poluarea cu plastic în Arctica de zece ani”, a spus Bergmann într-un e-mail. „A început când am descoperit o creștere rapidă a cantității de reziduuri marine pe fundul adânc al observatorului nostru HAUSGARTEN între 2002 și 2011. Asta ne-a determinat să facem mai multe cercetări privind poluarea cu plastic în regiunea asta, mai ales în ultimii ani. Așadar, era timpul să compilăm totul și să sintetizăm ce știm momentan.”

Mai mult de 380 de milioane de tone de plastic ajung în prezent în oceanele Pământului în fiecare an, iar producția globală de plastic este estimată să se dubleze până în 2045. O mulțime de deșeuri se dezintegrează în microplastic, adică bucăți atât de mici încât sunt invizibile pentru ochiul liber. Aceste fragmente sunt deosebit de perfide, fiindcă pot pătrunde practic în orice habitat. 

Bucățile mari de deșeuri din plastic au fost fatale multor animale marine, fiindcă se pot sufoca sau prinde în ele - sau pur și simplu sfârșesc cu burțile pline de deșeuri mortale. Microplasticul este, de asemenea, o problemă ecologică și de sănătate publică gravă în toată lumea, fiindcă multe specii din oceane îl înghit pasiv. Ca rezultat, aceste particule minuscule ajung în corpurile animalelor aflate mai sus în lanțul trofic, inclusiv ale oamenilor. 

În noua analiză a cercetărilor și modelelor de pe teren, echipa lui Bergmann a confirmat prezența microplasticului în toată apa Oceanului Arctic. Particulele minuscule de poluare au fost detectate și pe plaje, pe fundul mării și în ghețarii care plutesc în regiune în fiecare an. 

„Am fost surprinsă de nivelurile de microplastic din sedimentele din adâncul mării de la observatorul nostru, care au fost până la 13 mii de particule per kilogram de sediment, și rata de ingerare a microplasticului consumat de zooplanctonul arctic, la baza rețelei trofice”, a remarcat Bergmann. 

Expunerea la microplastic este legată de multe probleme de sănătate la oameni și la animale sălbatice, deși amploarea completă a acestor amenințări este încă în curs de evaluare. În acest scop, Bergmann și colegii ei au subliniat că se cunosc foarte puține lucruri despre impactul poluării cu plastic asupra ecosistemelor arctice. 

„În continuare aș vrea să cuantific nivelurile de poluare ale aerului din regiune, să estimez importanța acestei căi către nord și câte animale trăiesc în coloana de apă și pe fundul mării, unde am înregistrat concentrații foarte mari afectate de poluare cu plastic”, a spus Bergmann. 

Pe lângă efectele negative ale expunerii la microplastic, particulele mai închise la culoare se pot infiltra în gheață și în zăpadă, ceea ce scade gradul de reflexie și provoacă absorbția de mai multă lumină solară în mediu. Acest tipar amplifică de asemenea schimbările climatice prin grăbirea topirii gheții în Arctica, chiar în timp ce regiunea deja se încălzește de trei ori mai rapid ca orice alt loc de pe Pământ. Bergmann a spus că este nevoie disperată de mai multe cercetări despre această posibilă buclă de reacție dintre poluarea cu plastic și schimbările climatice în Arctica. 

Pe lângă întunecarea zăpezii, „s-a mai susținut și că microplasticul din aer poate acționa ca un nucleu și poate promova formarea norilor și depunerilor umede”, a spus Bergmann. „Dacă poluarea este mare și lucrul ăsta se întâmplă des, ar putea afecta nu numai vremea, ci și clima. Deci, procesele astea merită cercetări suplimentare.”

Bergmann și colegii ei au descoperit că scurgerea de plastic din Arctica provine dintr-o varietate de surse, atât de pe uscat, cât și de pe mare. Navele de pescuit poluează radical, fiindcă echipamentele care ajung peste bord pot sfârși în zone îndepărtate ale oceanului.

Arctica este inundată și de microplastic de la apele reziduale generate atât de comunitățile locale, cât și de oamenii aflați la sute de kilometri depărtare. Deșeurile de plastic de pe coasta siberiană sunt transportate la latitudini mari atunci când sunt blocate în ghețari care se formează în timpul toamnei. Acestea plutesc apoi în Oceanul Arctic, unde în cele din urmă se topesc vara și descarcă gunoiul în aceste ecosisteme delicate. Echipa subliniază de asemenea rolul râurilor în transportarea deșeurilor de plastic în regiune - deși Oceanul Arctic reprezintă doar unu la sută din volumul total al oceanelor lumii, primește o zecime din apa deversată din râurile din lume. 

„Înainte să verificăm cercetările, nu prea eram conștientă de sursele locale de poluare cu plastic din Arctica, de la așezări fără sau cu instalații precare de tratament al deșeurilor solide sau al apei”, a spus Bergmann. „De asemenea, nu m-aș fi așteptat ca pescuitul să fie o sursă atât de importantă de poluare cu plastic, mai ales în sectorul european.”

Ca să adreseze această problemă în creștere, echipa a pledat pentru mai multe expediții pe teren și alte forme de cercetare ca să ajute la cuantificarea impactului poluării cu plastic asupra ecosistemelor și comunităților arctice. Cercetătorii au subliniat și acțiunile politice, cum ar fi nevoia unui tratat global pentru plastic și mai multe reglementări cu privire la producția de plastic și gestionarea deșeurilor. 

„Indiferent cât de îndepărtată este, poluarea cu plastic s-a infiltrat în Arctica din atmosferă și până pe fundul adânc al oceanului, cu niveluri de poluare suficient de ridicate ca unele regiuni să fie considerate zone de acumulare”, a spus echipa lui Bergmann în studiu. „Abia am atins suprafața când vine vorba de impactul asupra vieții arctice, inclusiv asupra comunităților umane din Arctica, care necesită cercetări urgente suplimentare.”