Cum e să fii tânăr în Bacău: La 23 de ani m-am săturat să mă trezesc că am rămas iar fără apă

În rubrica Cum e să fii tânăr în România descoperi ce s-a ales de orașele din provincie prin ochii tinerilor care încă locuiesc în ele și n-au plecat la facultate într-un oraș mai mare sau în alte țări. Ia-l ca pe un ghid turistic marca VICE.

Numele orașului Bacău a apărut pentru prima dată într-un act oficial prin 1399. Ba mai mult, numele său apărea sub forma de Bacovia sau Ad Bacum în arhivele Vaticanului și alte documente latine. Și iată cum se face că peste vreo cinci sute de ani, Bacăul îl dădea și pe scriitorul George Bacovia. 

Desigur, orașul și județul din care face parte se laudă și cu alte personalități, precum Tristan Tzara, Radu Beligan sau Nadia Comăneci. Dar și cu 666 de lăcașuri de cult. Probabil au mai apărut și altele între timp, dar mi-a plăcut numărul ăsta prea mult.

Însă ce a marcat Bacăul în ultimii ani e ceva mult mai racordat la cele lumești: dispariția subită a apei potabile. Încă din 2016 s-a ales cu avarii peste avarii care i-au ținut pe cetățeni chiar și șapte zile fără apă. Cea mai recentă avarie a apărut chiar anul ăsta, pe 31 ianuarie, și s-a întins iar pe zile întregi, deși conducta cu probleme fusese recent modernizată. Bine, asta dacă nu iau în calcul și lucrările începute pe 5 mai.

VICE: De ce ai rămas în oraș și nu ai plecat în altă parte?
Răzvan: În timpul liceului am început să lucrez ca ospătar în diverse locuri – Slănic Moldova, malul mării, apoi Brașov. După care am fost plecat și în Danemarca un an. 

M-am întors în Bacău pentru liniștea pe care o am aici sau, cum ar zice unii, zona de confort. Într-un fel, locuiesc cu ai mei, pentru că eu stau într-o parte mai veche a casei, iar ai mei într-una lipită de ea.

Cam pe unde sunt prețurile la chirie în Bacău?
O chirie decentă pentru un apartament cu două camere într-o poziție bună e două sute de euro. Dar poziția, aș zice eu, nu e un factor atât de important. De oriunde din zona periferică faci maximum o oră, iar cu mașina 15-20 de minute, în funcție de trafic și rute. Cu bicicleta cred că iese un timp decent și, cu toate astea, nu face nimeni nimic în privința pistelor, ceea ce e puțin trist, pentru că avem potențial ca oraș. 

Care-i prima amintire pe care o ai despre orașul tău? Și cum vezi acel loc ca adult?
Vin dintr-o familie jumătate catolică, ceea ce e oricum de așteptat, pentru că Bacău are ce mai mare densitate de catolici din regiune.

Prima mea amintire e legată de mersul duminica la biserică împreună cu tata și de cât de mare și impunătoare e catedrala din centru. Nu am mai intrat de mult în biserică, dar sigur își păstrează și azi aceeași grandoare și îmi trezește amintiri plăcute.

Unde se strâng puștanii în prezent, comparat cu locurile în care o făceai tu în adolescență?
În adolescență mergeam in Subway 4, un club de rockărași unde se țineau și concerte, sau pe malul Bistriței, unde făceam foc de tabără, cântam la chitară, făceam chetă și cumpăram bere ieftină de la supermarket și era de ajuns. Am făcut asta două veri la rând seară de seară. 

Acum tinerii se adună în spate la teatru și merg în Underground, cel puțin asta știu eu. Nu am fost niciodată genul mainstream, deci nu pot să mă pronunț pentru celelalte categorii.

În ce alte localuri se mai strâng tinerii?
Cele mai căutate locuri sunt de departe cafenelele și cluburile. Times e cu muzică populară și manele. Acum, mai e Rock it, care e mai mult o terasă. Terasele de statut ar fi La Betola și Piazzetta. Cele de medie ar fi Gio și Green Park.

Tu pe unde-ți petreci timpul?
Ies în club odată pe lună, de obicei în Underground, care înainte era un club de manele și se numea Paparatzi. E un subsol destul de mare și întunecat, aduce cu ceva din Berlin și se pun hituri old school, dar și EDM-ul zilelor noastre.

Înainte să fie Underground era The Stage, unde am fost la primul meu concert. Iar înainte de asta Subway 4, cu muzică rock, concerte și bere ieftină. 

Unde pot să mă fac muci pe bani puțini? 
Dacă nu te deranjează câțiva bătrâni în stare de ebrietate avansată, la Tanti Dana. E o crâșmă din spatele teatrului, la parterul unui bloc, într-un colț retras, unde o bere e patru-cinci lei. Dacă ai noroc, mai auzi și niște povești faine de la cei în vârstă.

Dar pe mai mulți? 
Ar fi terasa de pe hotelul President, restaurantul La Betola sau terasa Cafea cu Lapte unde intri la party-uri doar dacă știi pe cineva sau ai invitație. Ar mai fi Insula de agrement, unde pe faleză sunt mai multe terase.

Care e cea mai subapreciată zonă?
O zonă subapreciată e cea rurală sau cea din jurul orașului. Vară de vară am străbătut periferia cu bicicleta și e ca o întoarcere în timp — natură, case vechi, oameni care îți zic bună ziua fără să te cunoască. E o latură încă sălbatică și neatinsă de oraș, unde parcă timpul și progresul s-au oprit în loc, e perfect ca să te detașezi de stresul cotidian.

Și una supraapreciată?
Ar fi insula de agrement, care e relativ nouă și unde prețurile sunt medii spre mari, aduce așa a vest și fiind ceva nou de asta atrage. Poți să te plimbi cu barca pe Bistrița, ori să te plimbi ori să iei o masă bună pe la o terasă. Am văzut și mese cu sticle de whisky sau votcă și oameni care trăgeau cox de parcă era ceva total normal, dar și oameni care stăteau cu bere toată noaptea.

De ce zonă ar trebui să mă feresc în Bacău?
Clar cartierul Alecu Russo, Acum câțiva ani, cartierul Alecu Russo era pe primul loc la cele mai rău famate cartiere din țară. E locul unde anul trecut a fost găsit un tânăr mort în scara unui bloc împușcat în cap.

Ce ți-ar plăcea să se schimbe în oraș?
Mi-ar plăcea ca tot malul Bistriței să se transforme într-o zonă de agrement cu multe localuri și activități, să se creeze în zona periferiei trasee de drumeție și biciclete, să continue proiectul ZidArt ca să aducă mai multă culoare și viață unui oraș gri și ponosit. A, și dă doamne să rezolve naibii autoritățile problema cu apa că m-am săturat să stau jegos cu zilele sau să mă spăl la lighean.

Unde ai duce pe cineva să-l lași mască dacă ajunge în Bacău pentru prima dată?
Sunt două locuri: insula de agrement renovată destul de recent care are un vibe foarte nice. Sau, dacă îi place aventura, sus pe dealul Sinislău, de unde se vede tot orașul. E o panoramă superbă și ai un sentiment genial să fii deasupra orașului. Poate o noapte prin Underground, depinde de om și dorințe. 

Și acum, cea mai amuzantă știre pe care ai citit-o despre Bacău?
Cea mai amuzantă fază e de departe problema cu apa din oraș. E un paradox – un oraș situat între două ape care rămâne destul de des fără apă. E de-a dreptul hilar cum se întâmplă frecvent și de fiecare dată autoritățile sunt luate prin surprindere. 

Notă pentru nivelul de distracție în orașul tău: Nota pe care aș da-o orașului e schimbătoare – vara aș da un nouă pentru că reînvie atmosfera, se întorc oamenii de la facultăți. În august se umple de rotalieni. Iarna ar merita un șapte pentru că nu prea mai ai ce face prin oraș, pentru că în nord-est suntem sub influența crivățului și a gerului, iar lipsa de cafenele, baruri și cluburi face ca cele care există să fie suprapline, iar pe afară oricum nu e de stat. 

Mit care circulă despre oraș: N-am mai auzit mituri în ultimul timp. Din punct de vedere al industriei e pe moarte, din punct de vedere al distracției e pe moarte. S-au închis multe cluburi și localuri, au apărut altele. Bacău nu mai are aceeași energie și vigoare chit că a fost Capitala Tineretului. Pe stradă toți par speriați sau te judecă grav de tot, prea puțini oameni relaxați și deschiși. 

Dacă vrei să-mi povestești despre orașul tău în care ai și rămas după majorat, scrie-mi la dana.alecu@vice.com