Mii de oameni au votat care-i cel mai scârbos lucru posibil

Majoritatea dintre noi, adulții maturi și responsabili, suntem de acord că să-ți bagi degetul în nas e dezgustător. La fel și căcatul în public, indiferent cât de beat ești sau că vrei să faci un soi de declarație filosofică. Mâncarea râncedă, erupțiile de pe piele și gândacii sunt lucruri cu care putem fi de acord că sunt destul de scârboase.

Dar ce anume ne face să ne simțim așa? E un răspuns bine înrădăcinat și visceral; nu venim cu o motivație clară, dar se pare că majoritatea dintre noi împărtășim aceeași senzație că anumite lucru sunt respingătoare.

Cercetătorii au tot trăit cu impresia că scârba are o origine evolutivă: Ar fi putut să-i facă pe strămoșii noștri să stea departe de boli. Un studiu recent merge fix pe ideea asta și sugerează că scârba ne protejează de oameni, comportamente și lucruri care ar putea să aducă riscul unor boli. Stabilește astfel șase categorii de scârbă, fiecare cu un anumit risc de boală.

Considerăm că lipsa igienei e dezgustătoare, de exemplu, pentru că, dacă-ți bagi degetul în nas și nu te speli, cresc șansele să te îmbolnăvești - și astfel riscăm și noi să luăm ceva de la tine. E același lucru ca în cazul hranei pe care o eviți pentru că arată (sau mirose) a stricat, animalele care poartă boli (gândacii, muștele) și rănile sau leziunile care indică infecții. Iar când vine vorba de oameni, tindem să dăm înapoi în fața unor aparențe atipice și practici sexuale riscante, ambele cu un risc ridicat de boală.

„Ne arată că scârba în sine ca emoție a evoluat ca să ne facă să luăm decizii care ne-ar fi ajutat în trecutul evolutiv”, spune Val Curtis, profesor la Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra și co-autor al studiului. „În loc să fie organizat de o categorie de boli infecționase, arhitectura creierului e structurată pe categorii de lucruri pe care e bine să le eviți când vii în contact cu ele.”

Ca să ajungă la concluzia asta, cercetătorii au chestionat peste 2 500 de oameni în online, și le-a oferit o listă de situații potențial dezgustătoare, de la a auzi pe cineva cum strănută până la leziuni pline de puroi. Participanții și-au notat apoi răspunsurile pe o scală de la „niciun pic de scârbă” la „scârbă extremă”. (Rănile infectate care produc puroi au fost găsite în general ca cele mai dezgustătoare, precum și normele de igienă încălcate.)

Una dintre descoperiri e întâlnită de regulă în studiile bazate pe scârbă, zice Curtis: Bărbații tind să fie mai puțini scârbiți decât femeile, cu o diferență de 12% între rezultatele lor. S-ar putea și ca diferența asta să aibă o origine evolutivă. „În mare, bărbații tind să riște mai mult”, spune Curtis, „pentru că-n trecut bărbații care riscau mai mult aveau mai mulți copii, în timp ce femeile mai atente reușeau să nască cu succes”. Bărbații, după cum sugerează cercetarea, s-ar putea să fie mai puțin dezgustați de semnele unor boli cu transmitere sexuală și cu atât mai dispuși să apeleze la comportament sexual riscant.

Curtis a subliniat totuși că ăsta e un studiu online, o recenzie a ceea ce oamenii spun că-i dezgustă. Deși ar fi extraordinar să facă și niște teste empirice ca să vadă cum reacționează în realitate oamenii la situații dezgustătoare, „Ar fi un studiu extrem de mare, scump și chiar cu semnul întrebării din punct de vedere etic”, zice Curtis.

Dar asta nu înseamnă că rezultatele sunt abstracte. Cercetarea ar putea fi folosită pentru construirea unor mesaje publice mult mai bune, de exemplu, pentru încurajarea spălatului pe mâini sau eliminarea stigmatului pentru anumite boli. În cele din urmă, conform lui Curtis, e despre a înțelege felul în care emoțiile au evoluat ca să promoveze anumite tipuri de comportamente avantajoase. Dacă dezgustul îi face pe oameni să stea departe de riscuri, ce-ar putea să facă alte emoții pentru supraviețuirea noastră? Asta vor să exploreze Curtis și colegii săi în viitor.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.