În urmă cu doi ani, Internetul a luat foc la aflarea veștii că urmează să se construiască o mare moschee în București. Întreaga polemică s-a purtat cu spume la gură, iar taberele au fost împărțite maniheist, fără pic de considerație pentru nuanțe: ori ești neonazist tradiționalist și combați islamizarea neamului prin plantații de porci, ori ești progresist inconștient ce va distruge lumea prin exces de toleranță.
Eu am avut și am în continuare o problemă cu proiectul, recunosc, dar nu din considerente „neonaziste”. Atunci de ce? Păi, în primul rând, mă sâcâie transferurile astea de terenuri de mii de metri pătrați dintre stat și culte – fie că-s creștine, fie că-s musulmane. Îmi place să fiu consecvent în susținerea laicității, nu știu alții cum sunt.
Videos by VICE
Apoi, m-a deranjat finanțarea proiectului de către actuala administrație turcă. Sigur, poate că, la vremea respectivă, pentru unii nu erau așa evidente derapajele autoritare și islamiste ale lui Erdogan, dar pentru mine erau. Amintirea protestelor din 2013 și reacția autorităților turce la ele mi-era încă proaspătă-n minte. Faptul că Erdogan îi făcea ochi dulci controversatei Frății Musulmane nu mi-era nici el străin.
Citește și: De ce e normal să-și construiască musulmanii moschee-n București, în ciuda tuturor idioților
Și-n plus, nici nu subscriu ideii că salafismul e unica sursă de extremism islamic din Univers (newsflash nu e, teocrația iraniană nu devine mai puțin condamnabilă doar pentru că-i șiită), iar turcii, fiind hanefiți, sunt predestinați să fie „moderați” și imposibil de radicalizat. Regimul conservator de la Ankara numai semne de moderație nu dă-n ultimul timp, așa că o eventuală influență turcă asupra comunității musulmane din România automat îmi ridică niște semne de întrebare. Nu mă tem că i-ar transforma în teroriști peste noapte, ci că, treptat, i-ar face mai deschiși la idei islamiste sau ultraconservatoare.
Ți-am făcut acest istoric personal ca să înțelegi ce m-a determinat să port următoarea conversație cu reprezentantul comunității musulmane din România, Muftiul Murat Iusuf. Văzusem și declarația sa de acum o săptămână, cum că proiectul propus recent de autoritatea religioasă din Turcia ar fi prea „grandios” pentru necesitățile comunității de musulmani români, așa c-am fost curios să aflu mai multe. A rezultat o discuție mai aprinsă decât mă așteptam, în care n-am fost întotdeauna lăsat să vorbesc și să-mi pun întrebările până la capăt. Până la urmă, tot am reușit însă să smulg lucruri interesante de la el.
VICE: Spuneați acum o săptămână că ați fost surprins de imaginile postate de autoritatea religioasă a guvernului turc, că n-ați fost consultat. Semnalul pentru construire a fost dat de dumneavoastră, totuși, deci cum de s-a ajuns în situația asta?
Murat Iusuf: Sunt două chestiuni destul de distincte. Protocolul prevedea faptul că guvernul a donat terenul muftiatului, în primul rând. Muftiatul are un protocol cu guvernul prin Secretariatul de Stat pentru Culte. În al doilea rând, banii veneau din partea statului turc. Acum, dumneavoastră interpretați în viziunea dumneavoastră diferit: dom’le, de ce să dea statul bani pentru biserici sau pentru construirea de lăcașe de cult, când avem spitale și școli – sunt perfect de acord să se facă și spitale și școlile, copiii noștri să studieze în condițiile cele mai bune.
Nu mă refeream la asta. Voiam să întreb doar cum de n-ați fost consultat.
Stați să vă explic care e situația cultului. Noi, ca instituție, nu avem posibilitatea financiară de a a finanța acea moschee. Și pentru a nu se interpreta, cum a fost cu Catedrala Mântuirii, am zis să apelăm în afară. Dar vă spun, la modul cel mai sincer, că ar fi fost mai ok ca banii să vină de la buget, pentru că eu sunt cetățean român, sunt contribuabil al acestei țări… și repet, este un drept constituțional să am un lăcaș de cult, nu trebuie să merg la un referendum să-mi obțin un drept constituțional.
Când vorbiți despre acest drept constituțional, la ce articol din Constituție vă referiți mai exact?
Păi, de practicare a religiei. Odată ce-mi practic religia, am dreptul să îmi construiesc lăcașul de cult conform religiei mele. Este așa sau nu?
Sigur, dar Constituția nu prevede clar dacă statul are obligația de a…
Păi, stați puțin. Statul nu trebuie să întrebe opinia publică dacă îmi dă mie dreptul să construiesc o moschee sau nu. Finanțarea este altceva, construirea este altceva. Terenul care ni s-a cedat nouă, prin hotărârea de Guvern, este un drept constituțional. Este un drept al meu. Eu am strămoșii mei care au luptat pentru apărarea integrității statului român. De ce să mă trimiteți pe mine să-mi faceți un referendum? De aceea am și spus că este un drept constituțional, să-mi construiesc eu lăcașul de cult.
Citește și: Românii nu știu nimic despre musulmanii din țara lor și nici despre nevoia lor de o moschee
Am rugămintea să vă duceți în istorie – când în Dobrogea, pe timpul Imperiului Otoman, primarul Medgidiei era adeptul religiei islamice iar comunitatea creștină era minoritară. Când s-a dorit construirea unei biserici ortodoxe, primarul de atunci s-a dus la autoritățile centrale de la București și a cerut sprijin. Deci strămoșii mei au contribuit la construirea și de biserici și nu mă ajută pe mine statul?
Studiați istoria – câți musulmani au murit în primul și în cel de-al doilea război mondial pentru apărarea patriei mele, România?
Referitor la finanțarea de către statul turc…
V-am dus către statul turc ca să nu se interpreteze, să nu apară acele comentarii cum au apărut cu Catedrala. Dacă mă duceam spre guvern și solicitam și finanțare, deja opinia publică era agitată cu Catedrala, am zis să nu se mai folosească banii publici, să luăm bani din altă parte, un sprijin.
Actuala administrație de la Ankara a fost acuzată de mulți, mai ales în ultima perioadă, de derive islamiste, că și-a radicalizat discursul.
Ceea ce este la Ankara este total diferit de ceea ce este în România. În România, trebuie să țineți cont că există o comunitate de mai bine de nouă secole, o comunitate foarte bine integrată în societatea românească, închegată, prin care noi, ca țară, ne mândrim în Occident. Modelul de conviețuire pe care-l avem noi în România îl exportăm în Occident. Și aici vă dau exemple concrete: am avut discuții la Consiliul Europei, la Comisia Europeană. Toată lumea se miră cum poate să conviețuiască musulmanii și creștinii fără probleme.
Dar nu credeți că poate influența actuala administrație de la Ankara felul în care este predicat islamul în această nouă moschee?
Acestea sunt ideile dumneavoastră, interpretările dumneavoastră.
Nu, doar întreb.
La Ankara nu se practică un islam radical. Este islamul sunnit, noi suntem sunniți, adepți ai școlii hanefite, la Ankara nu există islam radical. Turcia este o țară care a fost întemeiată de Kemal Ataturk, Turcia are principiile laice. Nu puteți dumneavoastră să spuneți că Erdogan, din cauza moscheii, promovează islamul radical.
Dar n-am spus asta.
Nu, este total greșită ideea că în Turcia se promovează un islam radical. Repet, Turcia la ora actuală, dacă vrea să ajute, ajută comunitatea de aici. Turcia nu vine cu idei. Dacă este cineva care să accepte și ideile Turciei, poate să le accepte. Dar eu, Iusuf Murat, atâta timp cât voi sta muftiu, nu o să accept idei religioase din afara granițelor României. Uitați-vă la discursurile mele din 2005 până în prezent: nu voi accepta să-mi influențeze comunitatea musulmană din România nicio țară din afară.
Deci spuneți că nu există riscul ăsta, ca prin moscheea asta să fie promovate idei radicale?
Prin nicio moschee. La ora actuală, situația comunității musulmane este coordonată de către Muftiat carel are o colaborare foarte bună cu Secretariatul de Stat pentru Culte. Noi, referitor la acea moschee, odată la trei luni transmitem rapoarte. Nu puteți dumneavoastră, mass media, unii dintre colegii dumneavoastră, să spună că „se construiește moscheea și așa mai departe”. Nu, dom’le, eu știu cel mai bine la ce etapă suntem la ora actuală. Scopul muftiatului este de a construi o moschee, de a-i aduna pe toți credincioșii la un loc. Dumneavoastră vreți să avem moschei de cartier cum sunt la ora actuală-n Occident? Scopul acestei moschei era și este în continuare de a-i aduna pe toți credincioșii musulmani din București laolaltă.
Dar dumneavoastră, personal, ce părere aveți despre Erdogan și recentele schimbări din Turcia?
Eu am o relație foarte apropiată cu domnul Erdogan. Chiar close relationship. Dar vreau să fim foarte atenți: în România, comunitatea musulmană de aici va promova modelul islamic specific acestei comunități de secole, deci nu va importa absolut nimic. Nu voi da curs vreunei influențe externe. Atâta timp cât voi fi eu muftiu. După aceea, sincer, nu că nu m-ar interesa, dar e voia lui Dumnezeu.
Dar cu organizația Lumina, exponenta mișcării guleniste din România, ce relație aveți?
Haideți să vă spun. Dacă știați, până pe 15 iulie, eu am avut copiii acolo. Și nu mă feresc, pentru că totul este public: mi-au făcut și discount, că așa se face pentru cei care au doi copii acolo. Era o școală ok, dar după evenimentele din 15 iulie (n.r.- atunci a avut loc tentativa de lovitură de stat din Turcia) mi-am retras copiii de acolo.
Citește și: De ce ar trebui să te îngrijoreze că Erdogan a devenit mai puternic decât vrea Dragnea să fie
(Aici mi-a vorbit puțin și despre Adil Öksüz , un teolog din mișcarea lui Gullen care s-ar fi aflat într-o bază militară din Turcia la momentul tentativei de puci. Informație lansată de autorități și presa pro-guvernamentală. A zis că prezența teologului acolo i-a ridicat semne de întrebare și de asta a decis să retragă copiii de la școală).
Aș mai avea o curiozitate. În ultimele luni, în România, s-a făcut multă vâlvă pe tema referendumului de redefinire a căsătoriei. Biserica Ortodoxă s-a pronunțat deja în favoarea acestui demers. Poziția Muftiatului care este?
Noi nu am avut o declarație de presă referitor la acest lucru, dar vreau să vă spun cu ce ne mândrim noi în Occident: din păcate, în Occident, lăcașele de cult sunt transformate, fie în birouri, fie sunt vândute și sunt folosite cu alt scop. Din fericire pentru noi, pentru poporul român cu care ne mândrim, bisericile își au funcționalitatea ca lăcaș de cult, unde se slujesc, se oficiază slujbele religioase. Aceasta este diferența dintre poporul român și cei din Occident. Noi mergem pe această linie: un popor care ne păstrăm tradițiile, ne păstrăm valorile religioase, indiferent de apartenența noastră religioasă. Și, nu în ultimul rând, nu uităm cine suntem.
Deci, până la urmă, sunteți de acord sau nu cu acest demers?
Ca popor, dacă ne uităm tradiția, ne uităm strămoșii, vom fi pe cale de dispariție. Susțin declarațiile Patriarhiei. Familia trebuie foarte bine definită. Baza societății românești și nu numai o constituie familia, care este formată foarte clar din bărbat și femeie. Familia nu înseamnă bărbat-bărbat, familia nu înseamnă femeie-femeie. Deci Dumnezeu ne-a creat cu acest scop, de a ne întemeia familii, nu ne-a creat cu scopul de a ne căsători între sexe. Aceasta asta este poziția oficială a Muftiatului și nu numai, a tuturor cultelor.
Deci, vreau să vă spun că religiile monoteiste au foarte multe lucruri în comun. Principiile morale, cele zece porunci. Sunt în iudaism, sunt în creștinism, sunt și în islam. Bineînțeles că susțin demersul. Cum ar fi să mă raliez eu… înseamnă că, nu știu, nu sunt creat pentru așa ceva, să pot să agreez căsătoria dintre un bărbat și un bărbat. Doamne, cum? Când Dumnezeu îmi spune foarte clar cum este creată femeia, cum este creat bărbatul. Cum au fost ei începând de la profetul Adam, cu Eva. Și venim noi acuma, generația secolului 21, să schimbăm scopul creării omului?
Credeți că asta se urmărește, să se schimbe scopul?
Păi, nu, dar este foarte clar definit. Când nu existau legile laice, legile romane, mergem în istorie. Scopul creării omului era foarte clar definit și noi venim acuma să schimbăm acest lucru? Să legiferăm căsnicia între persoane de același sex?
Dar nu prea s-a pus problema asta la noi.
Păi, nu s-a pus. Știți de ce? Pentru că noi nu vrem modelul acesta, din Occident. Eu le-am spus peste tot unde am fost: dom’le, avem probleme cu infrastructura, avem probleme cu gestionarea fondurilor europene, dar, în schimb, atuul nostru este că suntem un popor care ne respectăm tradițiile și valorile religioase. Și n-ar trebui să uităm cine am fost, cine au fost strămoșii noștri și ce ne definește pe noi.
Notă: Unele răspunsuri și întrebări din acest interviu au fost scurtate, din motive ce țin de cursivitatea textului și de spațiul permis de formatul site-ului VICE, fără însă ca sensul să fi fost în vreun fel distorsionat.
Citește și alte articole despre musulmani:
Cum le închizi gura protestatarilor anti-musulmani cu un selfie
Viața în „cel mai periculos” cartier de musulmani din Londra e ca o plimbare prin parc
Ura împotriva musulmanilor a crescut în Londra cu 70% față de anul trecut