De ce sunt periculoase schimbările pe care PSD vrea să le facă în activitatea magistraților

PSD modifică în acest moment mai multe legi de bază care guvernează sistemul de justiție din România. Una dintre legile importante dezbătute acum în Parlament este cea care reglementează activitatea procurorilor și judecătorilor, mai exact Legea 304/2004 (Legea privind organizarea judiciară).

Pentru a înțelege ce anume vrea să schimbe coaliția aflată la putere am parcurs documentul de lucru aflat la Comisia juridică din Camera Deputaților și i-am cerut un punct de vedere magistratului Cristi Danileț pe cele mai importante prevederi.

Prima observație făcută de Cristi Danileț este aceea că oamenii puterii nu au explicat clar ce anume vizează în aceste modificări.

Prima prevedere pe care trebuie să o comentăm se referă la statului procurorilor, mai exact al Ministerului Public. Astfel formularea din textul legii este următoarea:

„Ministerul Public îşi exercită atribuțiile sub autoritatea ministrului Justiției, prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.”

Ministerul Public este, în prezent, autoritatea judecătorească și își exercită atribuțiile prin procurori, care activează în parchete. Ei bine, puterea vrea ca Ministerul Public să fie subordonat Ministerului Justiției.

Primul pericol al acestei prevederi este că s-ar legaliza un control politic asupra procurorilor. Nu e prima dată când procurorii ar fi subordonați ministrului Justiției. S-a mai întâmplat pe vremea lui Ion Iliescu, când activitatea procurorilor era reglementată de Legea 92/1992.

Problema la textul pe care pesediștii vor să-l bage acum în lege este că nimeni nu definește ce înseamnă cuvântul „autoritate”.

În acest moment, în forma actuală a Legii privind organizarea judiciară 304/2004 spune în felul următor:
„Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți.”

Și Constituția are prevederi clare în acest sens și anume că justiția se înfăptuiește în numele legii, că este unică, imparțială și egală pentru toți, iar judecătorii sunt independenți. Legea 304/2004 mai spune că justiția se realizează prin instanțele judecătorești: Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel, tribunale, tribunale specializate, instanțe militare și judecători.

Într-unul din amendamentele luate în discuție în comisia parlamentară se precizează explicit că doar judecătorul poate înfăptui justiția. La prima vedere pare logic, dar prevederea are totuși o scăpare.

O altă prevedere controversată este următoarea:

„Toate procedurile judiciare şi actele privind administrarea justiţiei, precum si actele privind colaborarea dintre orice institutie si autoritate cu institutiile autoritatii judecatoresti, sunt de interes public. Încheierile, hotărârile, deciziile și orice alt act emis de instanță într-o ședință publică sunt informații de interes public, iar liberul acces la acestea este garantat.”

O altă propunere vizează eliminarea instanțelor militare.

Aici am remarcat o inconsistență legislativă, pentru că, mai jos, în lista amendamentelor, am văzut că secția specială de anchetare a magistaților va avea rolul de a-i urmări și pe cei de la tribunalele și parchetele militare. Păi, ori se desființează, ori nu se desființează?

„Ministrul Justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.”

Parchetele unde activează procurorii funcționează pe lângă instanțele de judecată care conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală. PSD și ALDE, însă, doresc să existe o secție specială care să-i investigheze pe procurori.

În doctrina juridică, procurorul este liber să prezinte în instanță, în funcție de probe, concluziile pe care le consideră întemeiate. Dacă el va fi anchetat pentru concluziile sale asta înseamnă că înfăptuirea justiției va fi viciată iar procurorii vor fi tot timpul sub spectrul amenințării că, din cauza modului în care instrumentează un caz, ar putea ajunge să răspundă patrimonial.

Și asta pentru că, în statutul magistraților, Comisia condusă de Florin Iordache a specificat obligativitatea statului de a se îndrepta patrimonial împotriva unui procuror.

În plus, amendamentul creează senzația că doar sistemul judiciar este singura cauză a fenomenului corupției, deși raportul de monitorizare pe justiție a Comisiei Europene (MCV) susține că România ar trebui să combată și corupția la nivel înalt, și pe cea cu privire la fondurile UE și pe cea cu privire la achizițiile publice. Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați ar începe să funcţioneze în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

„Controlul ierarhic al parchetelor nu poate aduce atingere principiului independenței procurorului”, sună o altă prevedere din noul text de lege.

Nici în Legea 303/2004 și nici în Constituție nu există o subordonare ierarhică a parchetelor, dar există o subordonare a activității procurorului față de procurorul ierarhic. Adică el are doar controlul asupra actelor, să vadă dacă sunt temeinic încheiate sau nu. Înainte de 2004, procurorul ierarhic putea lua dosarele în orice moment și le pasa de la un procuror la altul sau venea în birou și dicta soluția dintr-un caz.