Miron Ghiu și Cinty Ionescu ne-au făcut un mixtape pentru drumul către afterparty

În 2005, dacă aș fi avut muzică bună pe drumurile între petreceri, probabil nu aș mai fi ajuns la acest after din Petroșani.

Miron Ghiu este parte din Nava Spațială, o trupă de noise, gen pe care eu îl iubesc pentru că mă aruncă așa într-o stare în care nu mai am nevoie și de alte excitante emoționale. Cinty Ionescu este artist video, iar proiectele ei au asuprea mea același efect de REM. În primăvară, cei doi au lucrat la piesa de teatru Dezintoxicare de Roland Barthes, ea la partea de video, el la partea de sunet, acestea fiind și singurele decoruri. Au mai expus și la Aiurart, în vară, niște videograme de realitate. Acum și-au făcut trupă, se numește The Space Between, iar performance-urile lor te aruncă într-o stare de meditație, de-ți vine să urli la lună. Normal, cei doi se și îmbată împreună. Trippy enough for me ca să-i invit să facă un mixtape pe aceeași temă, pentru  drumurile confuze de dimineața, dintre petreceri. Iar pentru că în general drumurile astea sunt pline de logoree, cei doi ne-au scris și-o ditamai scrisoara, el cu negru, ea cu portocaliu.

Videos by VICE

„În mixtape-ul ăsta n-a contat prea mult skill-ul de DJ, ci selecţia pieselor alese cu grijă şi aruncate în Traktor într-o dimineaţă de toamnă în care vara nu se mai termină. Ca să fim fideli temei propuse, muzică de beţivi care sunt „bine definitiv” şi se îndreaptă spre un alt „affter”, ne-am pilit cu conştiinciozitate timp de vreo două zile, respectând reţeta vodcă+aperol+whiskey+ţuică+bere=love. Mai toate piesele sunt fie de dans, fie de balamuc organizat, adică de chef. N-a contat aproape deloc ordinea, în afara unui fir epic în care Plastikman se face praf cu multe jointuri sublime, vin de la Maria Tănase, haşiş indian şi cocaină demnă de nările lui Busta Rhymes. Totul a fost amestecat într-o singură sesiune, comme il faut, iar greşelile tehnice au fost lăsate la locul lor, ca înspre orice after care se respectă.”

MUZICĂ PENTRU DRUMUL CĂTRE AFTERPARTY

TRACKLIST

Senor Coconut– Autobahn (cumbia merengue)

“Senor Coconut” e unul dintre cele peste 50 de proiecte ale genialului Uwe Schmidt, unul dintre preferatii mei. Spre deosebire de originalul Kraftwerk, în piesa asta motorul maşinii nu porneşte. Fix cât să ajungi pe jos la after, bălănganindu-te psihedelicios.

Bugotak– Kon’ Togethy (Beatles’s Come Together)

Pe lângă şamanism, siberienii practică şi cover-urile, iar ăsta e un exemplu perfect.

Nine Inch Nails– The Great Destroyer (Modwheelmood)

Nu puteam rata o piesă de-a lui Trent Reznor, deşi poate ar fi fost mai potrivită Closer(because I want too fuck you like an animal, that is).

Scratch Massive– Girls on Top

Because I like having boys on the ground şi ca să-i fie clar lui Miron care-i e locul :P.

Thom Yorke– Skip Divided (Modeselektor remix)

Când au venit Modeselektor prima oară la noi am avut tinnitus vreo trei zile şi am apărut împreună cu un un prieten în Compact (ziarul de metrou), chiar pe prima pagină. Cu toate astea n-am dat vina pe pastile, ci pe muzică. Remixul dupa Thom Yorke e excelent în orice combinaţie.

Egoexpress– Aranda (Lawrence mix)

Unul dintre cele mai faine remixuri ale lui Lawrence, cu licurici de dimineaţă foarte prietenoşi, cum ne şade bine (blând) la after.

Kid Koala– 6bit blues

Cel mai recent single al lui Kid Koala, un bluzan de tip nou.

Plastikman– Mind in Rewind

Versurile spun totul: „My mind… works in… rewind”. 

Sublime– Smoke Two Joints

“Don’t drink too much if you cannot take it / It’s better if you smoke marijuana” m-au învăţat Sublime, printre altele, în copilărie. Apoi am tot evoluat cu câte doua joint-uri, program de rejuvenare de urmat la orice after respectabil.

Bălănescu Quartet– Wine’s So Good

Interpretarea lui Alexandru Balanescu îi adaugă Mariei Tanase un balans foarte apropiat de jazz.

Busta Rhymes– Coke Dope Crack Smack (DJ Haze & DJ Hood remix)

Cea mai bună reclamă la cocaină: s-ar putea să-ţi spargă şi nările, şi boxele.

Georges Garvarentz– Haschish Party

De pe unul dintre albumele mele all-time-fave, The Bombay Jazz Palace, un concert la care Ravi Shankhar şi-a invitat prietenii să cânte împreună despre teme importante cum ar fi haşişul, mai ales cel indian. Piesa asta m-a sensibilizat poate şi pentru că prima oară am ascultat-o în India, pipând. Confirm: haşişul indian este cel mai bun, ceea ce vă dorim şi dumneavoastră.

Transglobal Underground– Delta Disco

Nişte discotecă egipteană pentru toţi faraonii, tripsterii şi hipsterii.

Thom Yorke– Cymbal Rush (The Field Late Night Essen und Trinken Remix)

Un alt remix după Thom Yorke, aerat şi atmosferic ca o seară de vară.

George Harrison– Tabla and Pakavaj

O piesă grăitoare pentru dragostea dintre George Harrison şi India.

Simian Mobile Disco– Sleep Deprivation

Una dintre puţinele piese care-mi plac de la SMD, cu o energie pozitivă care pregăteşte drum’n’bass-ul următor.

Layo & Bushwacka– Love Story (Aquasky remix)

O piesă foarte remixată, pe care am ţinut-o multă vreme pe repeat alături de ceva set London Elektricity, mai ales prin diferite maşini.

Evil Nine– Crooked

Una dintre preferatele lui Adam Freeland, care a ajutat mult la descoperirea celor de la Evil Nine.

Theodor Rogalski– La chef

Pentru că şi străbunicului meu Theodor îi cam plăcea cheful, slavă domnului, atât la Paris cât şi la Leipzig sau Bucuresti. Un compozitor, un dirijor şi mai ales un orchestrator talentat, care avea obiceiul, considerat decadent în epocă, să dea fuga la afterurile din vremea aia, mai ales prin cluburi de jazz, după o înregistrare la radio sau dupa ce dirija un concert la Operă. Plus că am bănuiala că din pricina chefangelii îşi cam rătăcea compoziţiile, ultima fiind găsită anii trecuţii sub un birou prin radio. Hmmm…

Partizan– Deplasarea Obiectelor

O piesă excelentă: dispariţia (şi reapariţia) obiectelor se poate produce la orice chef. BTW: îmi găseşte cineva macrame-ul pe care-l ţineam pe laptop?

Zap Mamafeat. Erykah Baddu– Bandy Bandy (Carl Craig mix)

Pentru că şi lui Carg Craig îi place s-o ardă obscur, chiar dacă are MULTE remixuri mișto.

Tricky& Terranova– Bombing Bastards

All-time-favourite: una dintre cele mai anti-americane şi anti-corporatiste piese ale lui Tricky, de ascultat în orice context. Iar versurile: de băgat bine la cap.

Nathan Fake– The Sky Was Pink (James Holden remix)

Cerul poate fi roz şi fără ochelari de soare, mort de praf pe Ştefan Cel Mare pe la opt dimineaţa, plecând de la Martin.

Vitalic– La Rock 01

Nu prea înghit scena franţuzească de electro-disco-shit, dar Vitalic sunt o excelentă excepţie. Repeat, repeat, repeat.

Nathan Fake– You Are Here (Four Tet remix)

Dedicaţie specială pentru Cinty.

*Pentru că m-am îmbătat cu țuica de alaltăieri nu mai pot scrie despre remixul ăsta care deși e sexi, trebuia, oricum, să fie altul (Fortdax). Miron, on the ground, now!

DJ Rush– Get On Up (Chris Liebing mix)

Julian Liberator& Guy McAff– Bone Fish Batacuda

Piesele astea două sunt dedicate special celeilalte jumătăţi din Nava Spaţială, amanta mea secretă Musume. De la Chris Liebing şi DJ Rush aş asculta orice, la orice oră.

Bugotalk– Maadai-Kara (Mission Impossible)

Pentru unii plecarea către after poate fi o misiune imposibilă: nu mai bine facem party-ul chiar aici?