Momentul care a pregătit războiul din Ucraina și ce rol a jucat Belarus în schema lui Putin

În noiembrie 2021, la granița dintre Belarus și calea de acces spre Uniunea Europeană, reprezentată de Polonia, erau o mulțime de migranți veniți din Siria, Irak și alte regiuni devastate de război. Aceștia au fost întâmpinați de către grănicerii polonezi cu o amenințare aspră, care a răbufnit în difuzoare, în limba engleză: „Folosirea forței nu este exclusă.”

Președintele Poloniei Andrzej Duda a declarat că, de fapt, polițiștii și grănicerii împiedicau o posibilă invazie a migranților pusă la cale de Belarus, considerată un posibil atac la suveranitatea Poloniei și o încercare de a perturba pacea regională. 

Pe de altă parte, președintele statului Belarus Aleksandr Lukașenko a acuzat Polonia de folosirea substanțelor chimice și violență asupra migranților. A mai afirmat și că aceștia încercau doar să își găsească adăpost în Germania. 

Prin interviuri și presa controlată de stat, ambii lideri mondiali s-au prezentat drept victime ale unei crize umanitare cu mii de oameni disperați care înghețau de frig la graniță. Ambii lideri au amenințat cu implicarea altor state partenere în apărarea propriilor țări: Polonia, cu NATO, iar Belarus, cu Rusia. 

Criza a început când UE și Statele Unite ale Americii au sancționat Belarus după alegerile din 2020. Lukașenko a câștigat cu 80 la sută din voturi, însă au existat numeroase acuzații de fraudă electorală. 

În iunie 2021, Lukașenko a răspuns acuzațiilor și a anunțat că nu va mai supraveghea granița țării sale cu UE. Acest lucru, împreună cu reducerea restricțiilor pentru vize, a atras un număr mare de oameni care sperau că Belarus putea reprezenta o poartă de intrare în UE. 

Așa a început o criză a migranților de-a lungul granițelor dintre Belarus și Lituania, Letonia și Polonia, iar șefii de stat occidentali l-au acuzat pe Lukașenko de premeditarea crizei. 

Până în noiembrie, punctul central al crizei se afla de-a lungul frontierei dintre Polonia și Belarus, unde aproximativ trei–patru mii de migranți locuiau în tabere.

Însă situația a degenerat rapid.

Organizația Națiunilor Unite a cerut ambelor părți să respecte obligațiile față de refugiați, în timp ce UE l-a condamnat pe Lukașenko pentru situație. Polonia s-a întâlnit cu lideri NATO și a cerut ca mai multe trupe să fie amplasate pe flancul său estic. Rusia a trimis bombardiere strategice pentru a patrula spațiul aerian al Belarusului. Cu privire la aeronave, Lukașenko a declarat: „Da, acestea sunt bombardiere care au capacitatea de a transporta arme nucleare. Dar nu avem altă opțiune.” Președintele Poloniei a susținut că ia în considerare posibilitatea de a folosi sprijinul NATO dacă va fi necesar.

În timp ce situația de la granița dintre Polonia și Belarus intra într-o nouă fază, Rusia începea consolidarea unui detașament masiv de-a lungul graniței sale cu Ucraina. Denis Șmigal, prim-ministrul Ucrainei, susținea că ar exista „în mod cert o conexiune” între criza migranților și formarea detașamentului rusesc. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken considera că izbucnirea crizei migranților a fost folosită pentru a distrage atenția de la formarea detașamentului, deși Kremlinul a negat în repetate rânduri acuzațiile. 

Până în decembrie, cel puțin zece migranți au murit la graniță. Au existat și câteva semne de reducere a tensiunilor – de exemplu, Belarus a declarat că le-a oferit migranților adăposturi încălzite, dar a continuat desfășurarea exercițiilor militare alături de Rusia până în 2022, iar până în februarie, conform NATO, Rusia avea 30 000 de trupe staționate în Belarus. 

Pe 18 februarie 2022, președintele american Joe Biden a declarat că Moscova avea în jur de 190 000 de trupe care staționau atât în interiorul Ucrainei, cât și în jurul ei. Pe 24 februarie, Rusia a invadat Ucraina și a lansat atacuri militare de-a lungul țării. 

În acest episod din „Source Material” vezi cum, în preajma invaziei rusești asupra Ucrainei, Lukașenko și Duda s-au folosit de presa de stat pentru a înscena o criză umanitară în favoarea lor, obținând avantaj politic. Totodată, îți dai seama de realitatea terifiantă a celor care își caută adăpost. Și, în cele din urmă, vezi cum tensiunea dintre Belarus și Polonia a precedat consolidarea detașamentului rusesc în Belarus, care a condus la invazia Ucrainei de la finalul lui februarie.

După invadarea Ucrainei pe 24 februarie, Belarus s-a dovedit încă o dată un punct de sprijin pentru Rusia. Întâi a fost accesul pe care l-a permis trupelor ruse ca să ajungă mai ușor în Ucraina. Apoi, a venit propunerea Rusiei de-a purta negocieri cu Ucraina în Belarus, eventual chiar la Minsk. În primă fază, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a spus că e deschis negocierilor, dar la Istanbul, Varșovia, nu într-un stat din care sunt lansate rachete către țara lui. 

Până la urmă, pe 28 februarie, o delegație rusă și una ucraineană s-au întâlnit la granița cu Belarus. Discuțiile respective nu s-au finalizat cu nicio concluzie, dar negocieri viitoare n-au fost excluse. 

Apoi a urmat o perioadă confuză de aproape o zi. Pe de o parte, Lukașenko a spus că Belarus nu intenţionează să se alăture războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Sigur, în aceeași notă, nici Vladimir Putin nu a recunoscut mult timp că pregătește un război. Ba chiar și acum, cel puțin în Rusia, susține că-i o „operațiune specială”. De cealaltă parte, ucrainenii au anunțat că trupe din Belarus au intrat în regiunea Chernihiv. SUA au spus că nu au nicio confirmare că asta s-a întâmplat. Până la ora publicării acestui articol, oficial, Belarus nu s-a alăturat.

Dacă această țară intră în război de partea Rusiei, contra Ucrainei, va fi o situație cu totul specială și una cu care Lukașenko se va confrunta și pe plan intern, deoarece belarușii nu au luptat niciodată împotriva ucrainenilor. În același timp, Lukașenko a spus că va avea trupe la granița cu Ucraina. „Acestea sunt grupuri bine antrenate de reacţie rapidă care sunt gata să stopeze orice provocare şi orice acţiune armată împotriva Belarus”, a anunţat acesta.

Până va fi o confirmare despre ce face Belarus, care deja a permis trecerea trupelor ruse către Ucraina, acest stat a renunțat la statutul de neutralitate nucleară. Josep Borrell, șeful diplomației europene, a spus că ce înseamnă asta e destul de evident. „Înseamnă că Rusia va pune arme nucleare în Belarus și aceasta este o direcție foarte periculoasă”, a rezumat el situația. Totodată, Lukașenko a obținut recent și mai multe puteri. Și în contextul războiului din Ucraina a explicat pe o hartă cum arată invazia (cel puțin la momentul la care a fost filmată întâlnirea consiliului de securitate). 

Pe de o parte, harta respectivă arată patru regiuni – posibil chiar și împărțirea, în cazul în care războiul e câștigat de Rusia – care se aliniază cu districtele de comandă ale armatei ucrainene și prezintă ceea ce ar putea fi atacurile rusești din Belarus, la granița de est a Ucrainei și din Crimeea ocupată. Totodată, cuprinde și o mișcare în două direcții care vizează Kiev: atacul din ultimele zile și forțe din Donețk și Crimeea ocupate.

Nu în ultimul rând, harta respectivă arată și un atac din Odesa spre Republica Moldova, ceea ce ar putea însemna că Rusia vrea să mute trupe în regiunea autonomă Transnistria.

Marea Britanie deja a anunțat sancțiuni contra Belarus ca urmare a implicării în războiul din Ucraina. Deși nu la fel de dure ca cele aplicate Rusiei, e de așteptat ca lucrurile să se schimbe și din partea Occidentului dacă Belarus se implică și mai mult în război. E luată în calcul chiar și eliminarea din sistemul SWIFT.