15 mii de oameni de știință avertizează că societatea s-ar putea „prăbuși" în acest secol

Oamenii de știință avertizează că ne aflăm acum într-un „teritoriu neexplorat" ca urmare a schimbărilor climatice provocate de om, într-un nou raport privind „starea climei", semnat de 15 mii de cercetători din 163 de țări.

Cercetătorii au subliniat suferința actuală cauzată de fenomenele climatice extreme care bat recorduri și au tras un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea unui colaps social și ecologic pe scară largă în viitor, denunțând în același timp creșterile recente ale subvențiilor acordate industriei combustibililor fosili, care este principalul motor al schimbărilor climatice.

Raportul din 2023, publicat în jurnalul BioScience, este cea mai recentă actualizare a unei serii anuale intitulate „World Scientists Warning of a Climate Emergency". Începând din 2019, oamenii de știință au urmărit amenințările tot mai mari pe care încălzirea temperaturilor globale le prezintă pentru oamenii și ecosistemele din întreaga lume.

Noul raport, condus de ecologistul William Ripple de la Universitatea de Stat din Oregon, avertizează că 2023 a fost un an deosebit de devastator în ceea ce privește incendiile de vegetație extreme, inundațiile, valurile de căldură și alte dezastre naturale care sunt amplificate de schimbările climatice. Autorii sugerează că temperaturile din luna iulie ar putea fi cele mai ridicate de pe Pământ din ultimii o sută de mii de ani, ceea ce ei au numit „un semn că împingem sistemele noastre planetare într-o instabilitate periculoasă".

„În calitate de oameni de știință, ni se cere din ce în ce mai mult să spunem publicului adevărul despre crizele cu care ne confruntăm, în termeni simpli și direcți", au scris Ripple și colegii săi în raport. „Adevărul este că suntem șocați de ferocitatea evenimentelor meteorologice extreme din 2023. Ne este teamă de teritoriul necunoscut în care am intrat acum."

„Temperaturile medii zilnice globale nu au depășit niciodată 1,5 grade Celsius (°C) față de nivelurile preindustriale înainte de anul 2000 și, de atunci, au depășit doar ocazional această cifră", au notat cercetătorii. „Cu toate astea, în 2023 s-au înregistrat deja 38 de zile în care temperaturile medii globale au depășit 1,5 °C până la 12 septembrie - mai multe decât în orice alt an - iar totalul ar putea continua să crească."

Autorii au petrecut ani de zile monitorizând 35 de „semne vitale" ale Pământului, cum ar fi acoperirea globală a copacilor, concentrațiile de gaze cu efect de seră, temperaturile oceanelor și populațiile de oameni și animale. Noul raport avertizează că 20 dintre aceste semne se află acum la extreme record, ceea ce reprezintă o creștere față de 16 în 2022.

Echipa lui Ripple a observat că efectele naturale, cum ar fi modelul meteorologic El Niño și erupția unui vulcan subacvatic din 2022, au fost un factor care a contribuit la extremele climatice record din acest an. Cu toate acestea, cercetătorii au subliniat că schimbările climatice provocate de om exacerbează multe dintre aceste procese naturale în moduri care vor genera anomalii mai frecvente și mai catastrofale în următoarele decenii.

Raportul include o secțiune intitulată „Suferința umană nemaivăzută în imagini", care oferă o descriere vizuală impresionantă a persoanelor care s-au confruntat cu dezastre legate de climă în ultimii ani. Persoanele care sunt cele mai vulnerabile la efectele schimbărilor climatice tind să trăiască în națiuni mai puțin bogate, care au contribuit cel mai puțin la emisiile globale de gaze cu efect de seră, ceea ce evidențiază necesitatea unor mișcări pentru justiție ecologică.

„În 2023, schimbările climatice au contribuit probabil la o serie de evenimente meteorologice extreme și dezastre majore", au scris cercetătorii, cu referire la inundațiile mortale din China și India, la o furtună devastatoare în Libia care a ucis mii de oameni și la valurile de căldură din întreaga lume. „Pe măsură ce aceste efecte continuă să se accelereze, este nevoie urgentă de mai multe fonduri pentru a compensa pierderile și daunele cauzate de climă în țările în curs de dezvoltare."

„Efectele încălzirii globale sunt din ce în ce mai grave, iar posibilități precum o prăbușire a societății la nivel mondial sunt fezabile și periculos de puțin explorate", a avertizat echipa. „Până la sfârșitul acestui secol, se estimează că între trei și șase miliarde de indivizi - aproximativ între o treime și jumătate din populația globală - s-ar putea găsi prinși dincolo de regiunea locuibilă, confruntându-se cu căldură severă, disponibilitate limitată de hrană și rate ridicate de mortalitate din cauza efectelor schimbărilor climatice."

„Avertizăm cu privire la potențialul colaps al sistemelor naturale și socio-economice într-o astfel de lume, în care ne vom confrunta cu o căldură insuportabilă, fenomene meteorologice extreme frecvente, penurie de alimente și apă potabilă, creșterea nivelului mărilor, mai multe boli emergente și creșterea tulburărilor sociale și a conflictelor geopolitice", au declarat cercetătorii.

Este firesc să ne simțim copleșiți de enormitatea provocării reprezentate de schimbările climatice, însă Ripple și colegii săi oferă câteva soluții pentru a evita cele mai proaste rezultate posibile. Bineînțeles, echipa a îndemnat comunitatea globală să facă rapid tranziția de la utilizarea combustibililor fosili, chiar și în fața unor obstacole geopolitice majore, cum ar fi invazia Rusiei în Ucraina.

De asemenea, cercetătorii au pledat pentru alocarea mai multor resurse pentru combaterea insecurității alimentare legate de climă și pentru promovarea egalității de gen, deoarece aceste eforturi vor reduce expunerea dezechilibrată a comunităților mai vulnerabile la dezastrele climatice din întreaga lume. Echipa a susținut, de asemenea, că punctele critice ale climei necesită o atenție constantă din cauza „scenariului posibil, dar mai puțin probabil, al unor schimbări climatice galopante sau apocaliptice", potrivit raportului.

În cele din urmă, și poate cel mai important, raportul a afirmat că societățile umane vor trebui, de asemenea, să treacă la o schimbare de mentalitate, renunțând la accentul tradițional pus pe creșterea economică în detrimentul tuturor celorlalți parametri.

„Pentru a aborda supraexploatarea planetei noastre, contestăm noțiunea predominantă de creștere nesfârșită și de supraconsum din partea țărilor bogate și a indivizilor ca fiind nesustenabilă și nedreaptă", a scris echipa. „În schimb, pledăm pentru reducerea supraconsumului de resurse; reducerea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor într-o economie mai circulară și prioritizarea sănătății umane și a sustenabilității."

„Având în vedere că în curând vom fi martori la eșecul de a îndeplini obiectivul aspirațional de 1,5°C al Acordului de la Paris, importanța reducerii imediate a utilizării combustibililor fosili și a prevenirii oricărei creșteri suplimentare de 0,1°C a încălzirii globale viitoare nu poate fi supraestimată", au concluzionat cercetătorii.

„Mai degrabă decât să ne concentrăm doar pe reducerea emisiilor de carbon și pe schimbările climatice, abordarea problemei de bază a depășirii limitelor ecologice ne va oferi cea mai bună șansă de a supraviețui acestor provocări pe termen lung. Acesta este momentul nostru de a face o diferență profundă pentru toate formele de viață de pe Pământ și trebuie să îl îmbrățișăm cu un curaj și o determinare de neclintit pentru a crea o moștenire a schimbării care va rezista testului timpului."