Am vorbit cu un polițist, un avocat și un psihiatru despre cum te afectează legea USR antidroguri

UPDATE 17.01.2020 Președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii propuse de deputata USR Lavinia Cosma care pedepsea consumul de etnobotanice cu amenda sau cu închisoarea, până la doi ani, dar majora și pedepsele pentru cultivarea, fabricarea, vânzarea, deținerea sau alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc. În cererea de reexaminare, scrie că soluția legislativă propusă vine în contradicție cu Strategia Națională Antidrog 2013-2020 și cu soluțiile propuse de forurile internaționale în domeniu și că legea ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea rețelei de servicii specializate, nu pe majorarea pedepselor.

În plus, președintele mai cere o reglementare mai clară a legislației în privința substanțelor noi menționate în lege, care se referă la etnobotanice.

Într-o interviu recent pentru VICE, președintele USR Dan Barna spunea, întrebat dacă ar vota un proiect de lege care prevede consumul de canabis în scop personal sau medicinal:

La puțin timp după această declarație, pe pagina de Facebook a USR a fost postat următorul mesaj: „Lupta cu drogurile. Proiectul USR care mărește pedepsele pentru producerea, vânzarea, cumpărarea și deținerea de droguri a fost adoptat”. Și alături, fotografia inițiatoarei, Lavinia Cosma. Mesajul s-a lovit de reacții furibunde, așa că a fost rapid dat jos.

Dar legea prin care USR a propus, votat și adoptat, cu girul PSD și PNL, creșterea pedepselor pentru trafic de droguri, este acum pe masa președintelui Iohannis pentru promulgare.

„Măsura propusă este menită să salveze vieți. Viața unui om nu are culoare politică”, spune inițiatoarea în expunerea de motive a legii.

Legea a iscat controverse, ca orice proiect care nu trece testul unei dezbateri publice riguroase. Pe Facebook s-au rostogolit scenarii terifiante pentru oricine mai bagă vreodată un cui și nivelul de isterie a atins cote alarmante.

Când lumea începe să se certe pe Internet și să anunțe apocalipsa, cel mai bine e să verifici tu singur informația. Ia-o de la zero, citește sursa inițială. În cazul ăsta, ia legea nouă și pe cele două pe care le modifică (aici și aici), și compară-le. Abia apoi treci la următorul pas, dai șuturi și pumni, în cunoștință de cauză, celor pe care i-ai votat.

Ca să înțelegi care-i faza cu legea asta, am apelat la un avocat cu experiență în cazuri de consum și trafic de droguri, un polițist de la Antidrog și un psihiatru pe adicții. I-am întrebat care sunt principalele modificări aduse de lege, cum vor fi afectați consumatorii (în principal pe cei de canabis, că știu că asta te interesează) și ce efecte reale va avea asupra traficului de droguri.

Cele mai multe îngrijorări a cauzat modificarea din Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri a articolului cu numărul 2, care suna așa:

Singura modificare adusă acestui capitol este majorarea pedepsei: „de la 2 la 7 ani” devine „de la 3 la 10” și „de la 5 la 12” devine „de la 5 la 15”.

Articolul ăsta se referă la trafic, cuvintele cheie din formularea lui sunt „operațiuni privind circulația drogurilor”.

Articolul din aceeași lege care reglementează deținerea de droguri pentru consum propriu este cel cu numărul 4:

Iar acest articol a rămas neatins de noua lege.

Astfel, dacă te prinde garda cu iarba la tine și declari că e pentru consum propriu, iar ei nu pot dovedi că nu e așa, situația ta rămâne aceeași cu cea din prezent. Îți fac dosar penal, riști de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Problemele încep, însă, de la cantitate. Care este limita, în grame, între „deținere pentru posesie” și deținere pentru „operațiuni privind circulația drogurilor”?

Îți explică avocatul Adrian Robert Nănuț, cu experiență în reprezentarea în instanță a celor acuzați că încalcă legea care reglementează traficul și consumul ilicit de droguri.

„Este foarte sensibilă delimitarea între deținere pentru consum propriu și cea pentru trafic. Din păcate, legea nu reglementează cantitatea. Asta înseamnă că, în practică, se pot produce erori judiciare, să le spunem așa. Între unul și 1,5 grame de marijuana se consideră pentru consum propriu, iar pentru ce depășește două grame e foarte posibil să te introducă la trafic. Dar asta este o practică a procurorilor, legea nu spune nimic. Dar depinde de mulți factori, cum le ai împărțite. De exemplu: dacă ai trei grame și fiecare e într-o punguță, pot să considere că le ai pentru trafic. De reținut că fiecare caz e cât se poate de individual. Aici nu vorbim despre cei care oferă, pun în vânzare și celelalte operațiuni din lege, ei intră direct la trafic, indiferent de cantitate”, a explicat avocatul.

Așa că, dacă te prinde poliția cu două grame de iarbă asupra ta, nu e imposibil să intri la trafic. Și asta înseamnă că, potrivit noii legi, riști o pedeaspă cu închisoarea între trei și zece ani.

Apărătorul a menționat că este important de reținut că pedeapsa începe de la trei ani, ceea ce permite condamnarea cu suspendare. În plus, a explicat el, pedeapsa poate fi redusă în instanță, prin recunoașterea vinovăției și prin alte circumstanțe juridice, de genul situația personală a inculpatului, atitudinea lui, gravitatea faptei. Depinde însă foarte mult de oraș, unii polițiști și judecători sunt mai puțin toleranți decât alții. În provincie, riști să ți-o iei mult mai rău.

Potrivit acestuia, un alt efect al legii va fi, foarte probabil, creșterea prețurilor drogurilor pe piața din România.

„Odată cu creșterea riscului, cei care fac trafic e foarte posibil să ceară mai mult pe marfa lor. Se expun mai mult, deci e de așteptat să crească prețurile”, a spus Nănuț. Acesta e pesimist că astfel de măsuri vor duce la diminuarea consumului și a traficului.

Când au explodat legalele în România, prin 2008-2010, nu exista nicio reglementare. Amestecuri de plante și tot felul de chimicale nu intrau în nicio categorie clară de narcotice. Au fost la liber ani la rând, inclusiv în celebrelele „magazine de vise”.

În 2011, a apărut legea nr.194 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare. Nu conținea niciun articol despre deținere, iar alte articole erau vagi. Instanțele interpretau diferit un anumit articol din lege, care făcea referire la „procurare”, ceea ce a dus la dezincriminarea consumului de etnobotanice, în 2018, printr-o decizie a Curții Supreme.

Legea inițiată de USR introduce un articol despre deținere de etnobotanice pentru consum propriu:

„Deţinerea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără drept, în scop de consum propriu, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Iar acest lucru deblochează anchetarea celor care consumă și trafichează astfel de substanțe, spune Nănuț:

„Este cea mai importantă modificare în ce privește legea produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive. Este un punct de plecare pentru anchetatori pentru că devine infracțiune deținerea pentru consum propriu. Astfel, de acum încolo, dacă ești prins cu legale la tine, riști aceeași pedeapsă ca pentru marijuana”.

Pentru ca o substanță din categoria etnobotanicelor să devină interzisă, ea trebuie să fie trecută într-un tabel din legea 143, cea a drogurilor. Mai exact, să zicem că garda te prinde cu o substanță susceptibilă a avea efecte psihoactive. E dusă la laborator și, dacă nu apare în nicio listă de substanțe interzise, ea intră pe lista etnobotanicelor. Nu poate intra în tabelele din legea 143 fără aprobarea ministrului sănătații și a ministrului afacerilor interne. Iar asta înseamnă birocrație. Pentru că legea nu dădea niciun deadline pentru acest proces, putea dura și ani de zile.

Noua lege, propusă de USR, stabilește o limită pentru acest procedeu:

„Legea devine astfel un pic mai clară”, spune avocatul.

Pentru introducerea unei limite de răspuns din partea autorităților abilitate era suficient un ordin comun de miniștri, cu norme de aplicare foarte clare, îmi spune un polițist antidrog care a fost de acord să-mi răspundă la câteva întrebări, sub protecția anonimatului.

„Legea asta face mai mult rău decât bine”, a început el, după ce prima reacție la citirea știrii a fost: „Niște imbecili”.

Mi-a explicat și de ce: „Pentru că în cazul anumitor infracțiuni pedepsele uriașe nu rezolvă sau reduc problema, ci generează sau chiar amplifică altele. Asta arată toate studiile. Printre efectele perverse, cele mai periculoase sunt: cei în cauză devin foarte vulnerabili pentru că trebuie să se ascundă mai mult, apare sau crește șpaga și șantajul în relația dintre poliție și cei depistați, cresc bugetele pentru combatere - poliție, parchet și penitenciar, în loc să crească cele pentru prevenție - educație, protecție socială, sistem medical.”

Cât privește cantitatea de iarbă care face diferența între încadrarea la deținere pentru consum versus trafic, polițistul spune că e irelevantă: „Traficul este dat de acțiunea făcută de subiect: vânzare, oferire etc. Nu contează cantitatea.”

Nu știe să fi existat o consultare a forțelor de ordine care activează în combaterea traficului. Asta, deși deputata USR a afirmat, la Digi24, că a lucrat timp de un an la aceste modificări. Polițistul se teme însă că, la nivel central, șefii lui sunt probabil de acord cu aceste majorări de pedepse.

Și Eugen Hriscu, medic psihiatru și director al Clinicii ALIAT, care lucrează de peste 15 ani cu dependenții de droguri, spune că nimeni nu l-a consultat pentru o opinie pentru aceste modificări legislative propuse de USR și votate de Parlament în unanimitate.

„Nu ne-a întrebat nimeni nimic, nu numai pe mine, nici pe colegii mei. Mi se pare de neimaginat genul ăsta de comportament. O doamnă din Târgu Mureș care se duce să facă prevenirea în școli cu SRI și DIICOT are puterea de a efectua o asemenea lege care influențează atât de mulți oameni. Ei au impresia că, dacă le spun elevilor: «dacă pui gura sau nasul pe așa ceva, te bag la pușcărie», are efect asupra lor. Dar efectul este fix contrariul, adică nu faci decât să glorifici drogul pentru tânărul acela care e deja într-o zonă de rebeliune; îi dai efectiv obiectul pe care să se fixeze, în contestarea autorității.”

Dr. Hriscu mai spune că această creștere a pedepselor nu face decât să acutizeze problemele pe care își propune, de fapt, să le rezolve. „Este un exemplu clasic de cum cineva care habar n-are nimic din domeniu creează o situație care agravează lucrurile. Toată această criminalizare transmite un mesaj atât către societate, cât și către judecători, acolo unde lucrurile erau extrem de neclare și inegale: unii judecători trimiteau oamenii la pușcărie pentru droguri, alții dădeau amenzi, alții îi lăsau să plece acasă.”

Deși nu există nicio modificare pe articolul 4, cel care privește consumul de droguri, Hriscu crede că, în realitate, consumul este indirect incriminat atât timp cât deținerea este pedepsită: „Rămânem în același fariseism tipic românesc, în care ne facem că nu ne miroase gura. De fapt, consumul este clar incriminat, doar că nu o zicem. Dacă vă uitați pe ultimul raport ANA, o să vedeți că există oameni în pușcării pentru posesie”.

Și pedepsele pentru trafic de droguri au crescut până la 20 de ani, dar Hriscu spune că deseori, traficanții de droguri din închisori sunt mai degrabă consumatori-dependenți care ajung să „vândă trei doze ca să o primească pe a patra gratuit, pentru a-și menține dependența”.

„Nu vă imaginați că pușcăriile sunt pline de mari traficanți. Mai știm ceva despre cine a pierdut cocaina de pe litoral? Tot acești mici consumatori-dependenți ajung să fie trecuți la traficanți.”

O modificare reală a legii, crede Hriscu, ar fi fost una în care deputata Lavinia Cosma ar fi încercat să construiască ceva pe prevenție și combatere, ar fi subliniat nuanțele, ar fi stabilit niște cantități, circumstanțe, substanțe. „Dacă eu îți vând o pastilă de ecstasy, pot să primesc până la 20 de ani de închisoare, nu?”.

Conform legii care urmează să fie promulgată de Președintele Iohannis, răspunsul este da. Iar creșterea pedepsei înseamnă că mesajul către judecători este să „dea pedepse cu executare, deși avem supraaglomerare în închisori”, mai spune Hriscu.

În privința etnobotanicelor, specialistul susține că s-a ajuns la un consum ridicat de etnobotanice, mai ales în rândul tinerilor, tot din cauza criminalizării drogurilor. O înăsprire a pedepselor va duce la scumpirea drogurilor clasice, spune el. Iar asta îi va determina pe consumatori să se îndrepte către drogurile mai ieftine și, implicit, cu riscuri mai ridicate asupra sănătății. Un gram de canabis costă 60-70 de lei, în schimb un pliculeț de legale e cam zece lei.

„Dacă ești un puști de 15 ani care trăiește în Zalău și ai primit de la mama trei lei să-ți iei o gumă, dar tu vrei să fii cool, că asculți Paraziții sau Amuly, o să te anturezi cu încă trei puști care au și ei câte trei lei și o să-ți cumperi un gram de etnobotanice. Nu o să ai bani să dai 60-80 de lei pe un gram de canabis.”

Legea USR majorează drastic pedepsele pentru cam tot ce înseamnă „operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive”. Un fel de război pe față declarat legalelor.

Hriscu spune că modificările legislative vor accentua acest fenomen, pentru că oamenii „consumă etnobotanice nu pentru că nu sunt incriminate suficient, ci pentru că sunt săraci”.