Influencerul care te învață cum să nu-ți mai fie frică de moarte

Pandemia ne-a obligat pe mulți dintre noi să ne confruntăm cu propria condiție de muritori pentru prima oară. Evident că, de cele mai multe ori, nu suntem pregătiți pentru acest sentiment, pentru că societatea modernă ne învață să ne temem de moarte, în loc să o îmbrățișăm ca pe o parte naturală a existenței.

Claudia Crobatia, 36 de ani, autoproclamată „deathfluencer” și coach de awareness asupra morții, crede că există modalități mai sănătoase de a privi sfârșitul vieții. Pe site-ul ei, Crobatia oferă cursuri prin care te ajută să treci peste crizele existențiale legate de moarte și durerea cauzată de pierderea cuiva drag. În plus, face recenzii la cimitire din țara ei natală, Olanda, și din străinătate.

Am rugat-o pe Crobatia să ofere câteva sfaturi care să îți schimbe perspectivele negative asupra morții, fie că e vorba de a ta sau a persoanelor apropiate.

Când accepți că vei muri într-o zi, poți explora ce înseamnă asta pentru tine. Poți începe să te gândești la experiențele tale anterioare cu moartea și la perspectiva ta asupra ei. Asta va face moartea mai puțin abstractă și înfricoșătoare.

Gândul la propria mortalitate e la fel de vechi ca umanitatea. Proverbul latin memento mori, „amintește-ți că vei muri”, a inspirat generații întregi de filosofi și artiști romani. Dar în societatea occidentală modernă, evităm să ne gândim la faptul că existența noastră e finită. Progresele medicinei ne-au eliberat de presiunea de a ne confrunta cu moartea, iar secularismul ne-a răpit ritualurile de jelire care uneori sunt foarte necesare. Încep să dispară până și ritualurile pe care le folosești ca să îți arăți durerea atunci când pierzi pe cineva – de exemplu, doliul.

„Mișcarea de awareness asupra morții vrea să schimbe toate astea. Primul pas e să fii conștient de condiția ta de muritor. Ideea e să vizualizezi cea mai optimă modalitate de a muri printr-o «meditație mortuară». Găsești online multe opțiuni. În cursul meu, îți cer să îți imaginezi unde ai vrea să mori. Acasă sau într-un peisaj frumos? Ești singur sau cu cineva? Dacă vizualizezi ultimele tale clipe pe Pământ într-un mediu calm și liniștit, frica îți scade, puțin câte puțin.”

Când tu sau cineva drag vă îmbolnăviți și nu aveți mult de trăit, oamenii evită, de obicei, subiectul morții, și refuză să recunoască ce se întâmplă. E de înțeles, dar dacă decizi să accepți realitatea și să treci prin acele emoții dificile, le poți transforma treptat.

„Când tatăl meu a murit în spital la vârsta de 83 de ani, am stat cu el, l-am ținut de mână și i-am zis că urmează să se aventureze într-un tărâm al libertății absolute. I-am spus că e ok să plece din lumea asta și că îl iubesc enorm. E important să fii lângă cineva care moare, să faci parte din ultimele lui clipe pe Pământ și să nu îți eviți emoțiile. Poate fi o experiență de-a dreptul frumoasă dacă îți permiți să treci prin durerea respectivă.”

Dacă vorbești cu familia și prietenii despre moarte, îți poți clarifica perspectiva, chiar dacă ești sănătos și nu ai niciun motiv să crezi că vei muri curând. Cine știe ce gânduri ciudate au părinții tăi despre moarte? Poate că partenerul tău știe deja cum ar vrea să-i decurgă înmormântarea și tu habar nu ai.

Fă-ți timp să-ți schițezi propriul plan pentru moarte. Moartea e la fel de personală ca viața. Ce muzică ai vrea să asculte oamenii la înmormântarea ta? Ce ai vrea să porți? Ai vrea să fii incinerat sau îngropat la rădăcina unui copac?

„Scrie tot ce e important pentru tine și apoi citește-le celor dragi. Dar, mai întâi, explică-le de ce faci asta, ca să nu-și facă vreo idee greșită.”

Acceptă-ți moartea – ușor de zis, greu de făcut. Încearcă să afli de ce te temi, de fapt. De felul în care o să mori? Te temi că trupul îți va putrezi sau că vei suferi? Sau te temi că nu vei mai exista și vei fi uitat?

„Teama de moarte poate fi cauzată de traume, cum ar fi să asiști la decesul unui membru al familiei sau, mai rău, de o gândire prăpăstioasă. Aceste tipare de gândire nu te vor ajuta, pentru că realitatea e de multe ori diferită de așteptările tale. Nu poți schimba ce se va întâmpla, ai control doar asupra prezentului.”

Dacă te expui la moarte, îți va deveni mai familiară. De exemplu, poți face o plimbare prin cimitir. Un truc: documentează-te înainte despre persoanele faimoase care au fost îngropate acolo – de obicei, mormintele lor sunt foarte interesante. În timp ce făceam o recenzie la un cimitir din Gouda (oraș olandez faimos pentru brânza de aici), am găsit mormântul fiicei secrete a poetului chilian Pablo Neruda. E o poveste tristă, pentru că fata s-a născut cu hidrocefalus (exces de fluid în creier), așa că Neruda le-a abandonat și pe ea, și pe mama ei.

„Cimitirele sunt locurile ideale în care să-ți examinezi gândurile despre moarte. Dacă vrei să mergi mai departe, poți citi cărți despre asta – cum ar fi lucrarea gânditorului american Ernest Becker despre negarea morții, sau scrierile autorului american Paul Koudounaris despre cultura morții pe glob.”

„Realizarea că moartea e inevitabilă îți schimbă perspectiva asupra vieții. Eu văd frumusețe și în moarte, și în natura finită a existenței noastre pe Pământ. Dacă examinezi conceptul de nemurire – de exemplu, la creaturi mitice precum vampirii – vei observa că aceștia spun că experimentează un sentiment de inutilitate.

Pentru că viața umană are, în medie, optzeci de ani, suntem foarte conștienți de ce vrem să facem cu ea. Ca muritori, sărbătorim viața. Suntem obligați să nu așteptăm prea mult ca să facem lucrurile pe care vrem să le facem. De aceea nu ar trebui să te temi să îți îmbrățișezi condiția de muritor.”

Articolul a apărut inițial în VICE Olanda.