Ce trebuie să știi ca să înțelegi haosul din Guvern și pe ce se ceartă PNL, USR-PLUS și PSD

Scandalul dintre USR-PLUS și PNL e pe cale să ajungă într-un loc pe care nici Constituția nu îl poate acoperi. După ce miniștrii USR-PLUS și-au dat demisia din Guvernul Cîțu, o țară întreagă a zis: „Ok, și acum ce?”. Vestea proastă e că rezolvarea conflictului stă în mâna PSD și a lui Marcel Ciolacu care, de la o zi la alta, „face balet” printre declarații contradictorii, de nici el nu cred că e hotărât în tabăra cui este. 

Prin demisiile depuse, USR-PLUS încearcă să pună presiune pe liberali să guverneze împreună, dar fără Florin Cîțu. Nu prea îmi dau seama cum își închipuie usriștii că mai e loc să formeze împreună cu liberalii o coaliție când, de la o zi la alta, scandalul dintre cele două tabere se adâncește considerabil.

Drept dovadă, Iohannis „a mediat” conflictul. I-a certat pe usriști pe Facebook, tineretul USR a făcut mișto de el cu apropouri la USL și la ficus, Alexandru Muraru, deputat și consilierul lui Cîțu, a trimis scrisori către UE și SUA în care a anunțat alianța monstruoasă dintre USR-PLUS și AUR, iar Oana Ursache, până mai ieri secretar de stat al USR-PLUS în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, i-a numit „viermi” pe liberali, când încă era colegă cu ei.

Jocul pe care îl face Marcel Ciolacu în momentul de față este periculos în primul rând pentru el. Acuzațiile de blat dintre PNL și Marcel Ciolacu nu mai vin acum doar din exterior, de la USR, ci au început să se audă și în interiorul partidului. Și asta pe bună dreptate. Acțiunile lui Ciolacu nu doar că sunt lipsite de coerență, dar dovedesc și o lipsă fundamentală de tact.

Să le iau pe rând. În august, o parte din PSD, reprezentată prin vocile Gabrielei Firea și a lui Paul Stănescu, și-au exprimat dorința de a depune o moțiune de cenzură în septembrie, înaintea Congresului PNL, pentru a destabiliza și mai tare partidul liberal. Ciolacu s-a opus și a cerut partidului să aibă răbdare până după congresele PNL și USR. De ce? Doar Ciolacu știe.

Când a început criza politică cu cearta dintre USR și PNL, PSD a bătut pasul pe loc în timp ce AUR a scos imediat moțiunea la înaintare. La o zi după anunțarea moțiunii AUR-USR, Ciolacu a declarat că social-democrații o vor vota. A doua zi a venit și cu o condiție: votează moțiunea doar dacă se ajunge la alegeri anticipate. A treia zi s-a răzgândit. Nu mai votează deloc moțiunea, ci PSD depune una proprie. A patra zi PSD-iștii au zis că nu o mai depun, o țin pentru ei până când se lămurește dacă moțiunea USR-AUR va intra sau nu în plen. Dacă nu intră, o depun pe a lor.

Ciolacu a făcut această afirmație, deși PSD a boicotat deja for no reason ședința Biroului Permanent care trebuia să bage moțiunea de cenzură pe ordinea de zi a Parlamentului. Practic, au spus că nu-i problemă, dau ei jos Guvernul dacă moțiunea nu intră, asta în timp ce opreau moțiunea să intre. Ba mai mult, Ciolacu a preluat discursul din tabăra Cîțu și a susținut nu doar că moțiunea pare că are semnături false, dar și că alianța USR-PLUS a fost dată afară de la guvernare, pentru că a vrut să pună mâna pe justiție.

PSD a boicotat până acum patru ședințe ale Biroului Permanent Național, pe motiv că nu vor să se implice în scandalul dintre PNL și USR. Doar că prin boicot, de fapt, îl ajutau, voit sau nu, pe Florin Cîțu să tragă de timp. El trebuie să ajungă la congresul PNL din 25 septembrie ca premier plin. Dacă va fi demis până atunci, alegerile interne sunt ca și pierdute.

Proasta gestionare a moțiunii de cenzură din partea lui Ciolacu ar duce la creșterea rapidă a AUR, singurul partid care are capacitatea să rupă din electoratul PSD. Acțiunile lui Ciolacu vor intra, mai devreme sau mai târziu, în coliziune cu greii din PSD și vor hrăni taberele împotriva lui, gata să pună mâna pe putere – cum ar fi tabăra Gabrielei Firea, cea care probabil va fi contracandidata lui Ciolacu la șefia partidului.

Cu tot scandalul acesta din jurul lui Cîțu, Orban jubilează ca un copil într-un magazin de dulciuri. L-a prins așa tare entuziasmul că ar putea cădea Guvernul, încât pe 3 septembrie, în ziua în care AUR și USR au depus moțiunea de cenzură, a convocat ședința de BPN la ora 11 noaptea. Nu s-a putut abține. Ședința nu a avut cvorum și nici următoarele patru, din cauza boicotului făcut de PSD, UDMR și o parte din liberali.

Cu toate acestea, Ludovic Orban, din postura de președinte al Camerei Deputaților, a anunțat că moțiunea va fi citită oricum în plen, pentru că așa obligă Constituția. Oamenii lui Cîțu vor contesta moțiunea la Curtea Constituțională din cauza acestui lucru.

Din punctul de vedere al premierului, Ludovic Orban nu a respectat procedurile pentru că, spune Cîțu, ar fi trebuit să verifice semnăturile de pe moțiunea de cenzură. Totodată, Cîțu s-a declarat surprins de acțiunile lui Orban și l-a amenințat cu excluderea din partid. Pe de altă parte, Orban a întărit acuzațiile de blat dintre Cîțu și Ciolacu și-a susținut că „PSD nu a avut atâta cerbicie în boicotarea derulării procedurilor unei moţiuni de cenzură nici măcar când a fost vorba de guvernele PSD”.

Mai mult, Orban a spus pe Facebook că, de câteva zile, „cineva” a dat cu piciorul la toată munca de până acum, a distrus unitatea PNL și a „aruncat în aer coaliția”. Aici Orban are dreptate, pentru că nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat dacă Cîțu nu insista să mituiască primarii liberali cu un PNDL, redenumit în „proiectul Anghel Saligny”, ca pe vremea lui Dragnea. Bine, Orban a afirmat asta nu din corectitudine și dragoste față de români, ci pentru că vrea să se pună bine cu USR căruia i-a mai spus că va avea loc la guvernare cu PNL, dacă pleacă Cîțu. 

Cu alte cuvinte, Orban le-a zis să îl susțină că le va fi bine cu el în continuare la conducerea PNL-ului, de parcă a uitat că USR a condiționat intrarea la guvernare, după alegeri, de înlocuirea lui Orban din funcția de premier.

Dacă moțiunea de cenzură va trece, acest lucru se va întâmpla fix pentru ochii electoratului PSD și AUR care așteaptă ca partidul lor să distrugă dictatura sanitară. În schimb, formarea altui Guvern și trecerea sa de votul din Parlament va destabiliza și mai tare situația politică. Asta pentru că USR-PLUS fără PNL poate fi izolat cu ușurință, așa cum a fost exclus și AUR până acum din orice ecuație.

Următorul Guvern ar putea fi format de PSD, AUR, UDMR cu sau fără ajutorul minorităților naționale, pentru că împreună ar putea forma majoritatea parlamentară care să îl oblige pe Iohannis să numească un prim-ministru social-democrat – și, da, premierul ar fi clar de la PSD, care deja a anunțat că are programul de guvernare redactat și sunt pregătiți să preia puterea în orice moment. Nu același lucru ar putea să zică cei de la AUR, care nu au nici măcar o variantă decentă de premier.

Talentul UDMR este să se înțeleagă suficient de bine cu toată lumea cât să prindă o bucățică, așa că nu ar fi exclus să rămână în continuare la guvernare, indiferent dacă va fi cu PNL sau PSD. Guvern cu social-democrații n-au mai făcut ei? De înțeles s-au înțeles cât de cât până aproape de alegeri. 

Atât PNL, cât și PSD și AUR își doresc USR mort și îngropat, așa că excluderea sa de la guvernare nu ar surprinde pe nimeni. Din primul moment în care s-a vorbit despre votarea moțiunii de cenzură de către PSD, Ciolacu a ținut să precizeze că la pachet cu votul moțiunii ar trebui să vină și o discuție cu USR-PLUS referitor la un viitor proiect de Guvern: „Că doar nu îl aduc pe Barna înapoi în Guvern, nu?”, a întrebat retoric Ciolacu.

Oricum USR-PLUS a pierdut electorat după momentul Cîțu. E vorba de acea parte care chiar crede în valorile USR, în demnitate, onoare, care s-a săturat de penali și corupție, electoratul informat, care știe și ceva istorie și care înțelege cât de periculos este AUR, un partid extremist care a ajuns până la amenințarea cu moartea a unor intelectuali.

Chiar dacă toți miniștrii USR-PLUS și-au dat demisia, Guvernul Cîțu nu poate cădea decât prin moțiune de cenzură. Asta înseamnă că dacă moțiunea nu trece, Florin Cîțu trebuie să vină cu o nouă configurație la Guvern.

După demisii, Cîțu a numit miniștri interimari și are la dispoziție 45 de zile (bine, acum mai puține de-atât) să numească alți miniștri deplini. Dacă premierul nu reușește să obțină aprobarea Parlamentului în perioada asta pentru noii miniștri prin care se schimbă compoziția politică a Guvernului, atunci Guvernul nu pică, dar ministerele respective rămân fără miniștri.

Pentru această situație nu există o rezolvare conform Constituției, deci acele ministere vor fi probabil conduse de secretari de stat până când vor fi aprobați noi miniștri. Un lucru e cert, acei secretari de stat nu vor fi de la USR pentru că au fost deja demiși.

Fără USR-PLUS, liberalii nu au de ales decât să formeze un guvern minoritar, doar că în istoria recentă o singură dată s-a întâmplat acest lucru. După eliminarea miniștrilor PD din guvern, în aprilie 2007, Călin Popescu Tăriceanu a condus aproape doi ani un guvern minoritar PNL-UDMR, cu susținerea parlamentară a PSD.

Marcel Ciolacu a anunțat deja că este exclus să susțină un guvern minoritar PNL. Ce se poate face cu un USR ieșit de la guvernare și un guvern minoritar imposibil de format? USL 2, normal. Cât despre Cîțu, e posibil să se adeverească ce-a spus brokerul Laurențiu Ștefănescu pe 3 septembrie: „Văzându-l pe Cîțu în ultimile zile, am avut o revelație. Băiatul asta nu face politică, ci pariază o miză. Indiferent de costuri, va merge până la capăt.” Rămâne de văzut dacă acest capăt e 25 septembrie sau chiar mai devreme.