E nasol să ai multe joburi diferite în CV?

Cariera mea n-a fost tocmai liniară: după un doctorat în literatură în Italia, am hotărât să mă mut în străinătate și să lucrez pentru o asociație ecologistă. Mai târziu, am lucrat ca bucătar într-un bistro vegan, apoi ca profesor de educație ecologică într-o școală alternativă, ca recepționist într-un hostel și tot așa. Am avut diverse joburi, în funcție de chef sau necesități. Ciclul era mereu la fel: la început eram entuziasmat, dar și frustrat pentru că învățam ceva nou, după care urma satisfacția de a deveni priceput la lucrul respectiv, apoi iar simțeam dorința să învăț ceva diferit.

Ani de zile nu mi-am făcut prea multe griji. Îmi plăcea mult să îmi dezvolt diverse talente, fără să fiu obligat să îmi aleg un drum profesional. Dar în ultima vreme am observat că prietenii mei care au insistat pe o anumită cale o duc foarte bine acum și am început să mă întreb dacă nu cumva am irosit timpul aiurea fără să mă specializez în ceva.

De curând, mai multe TED Talk-uri și publicații au început să încurajeze ideea de persoane „multipotențiale”, ceea ce i-a făcut pe cei care n-au vrut să aleagă o singură carieră să se simtă mai puțin singuri. Poate că e un avantaj totuși să știi să faci mai multe lucruri, dar e adevărat și că trăim într-o lume care încurajează hiperspecializarea.

Cum poate să se descurce cineva care nu are un CV impecabil atunci când își caută job? Cum justifici faptul că ai avut multe joburi diferite? Am stat de vorbă cu doi experți în selecția de personal ca să înțeleg ce pot face în situația asta.

„Trebuie să desființăm un mit. Nu toată lumea merge direct de la A la B, nici măcar persoanele care simt de mici chemarea unui anumit job”, mi-a zis Olimpia Ricci, headhunter din Bologna.

În opinia ei, e important să fii conștient că ai o cale inițială: „În loc să ne ascundem povestea, trebuie doar s-o spunem cât mai eficient. Dacă ai avut multe joburi, fie că ți-ai dorit sau ai fost nevoit, ar trebui ca în CV să creezi un fir comun între aceste experiențe, să încerci să mă convingi că tocmai asta te recomandă pentru jobul la care ai aplicat”.

Guido Penta, un manager de resurse umane din Roma, e de acord cu Ricci, dar e conștient că e dificil pentru persoanele care au un CV cu multe joburi să rupă cercul vicios care le dăunează: „Un CV spune doar 30 la sută din poveștile lor profesionale, dar un recrutor care primește multe CV-uri nu are timpul să aprofundeze fiecare aplicație și nu-și permite să cheme pe toată lumea la interviu, așa că poate e mai bine să scurtezi CV-ul pentru anumite joburi”.

Având în vedere că persoanele cu o carieră variată au șanse mai mici să fie chemate la interviu, Penta îți recomandă să fii strategic și să trimiți aplicații mai puține și mai personalizate. „Dacă deja ai o poziție dezavantajată, scrisoarea de motivație trebuie să fie impecabilă.”

Dar ce părere au managerii de resurse umane despre o persoană care a încercat multe joburi? Penta mi-a zis că și recrutorii au avut astfel de probleme: „În trecut, am fost șomer un timp și am acceptat, pentru un an, un job cu care nu aveam nicio treabă, după care am revenit pe drumul meu. Se pot întâmpla atâtea lucruri în viața unei persoane, așa că, în teorie, recrutorii ar trebui să evalueze doar skill-urile profesionale ale unui candidat pentru un job, nu viața lui privată sau găurile din CV”.

E diferit, în schimb, când o persoană își schimbă des jobul în același domeniu: „Te face să te întrebi dacă e vorba de o persoană dificilă care a fost concediată. Sau poate de o persoană care se plictisește repede și pleacă după șase luni. Cazurile astea cer investigații.”

Pe de altă parte, și specializarea poate fi o sabie cu două tăișuri, iar pandemia ți-a arătat asta foarte clar. Persoanele care au lucrat mereu într-un singur domeniu n-au mai putut lucra timp de un an.

Pe lângă asta, Penta spune că o persoană poate deveni foarte bună în domeniul ei, dar cunoștințele ei se pot demoda. Domeniul IT e în continuă transformare și unele persoane rămân foarte bune la un anumit nivel, dar la un moment dat trebuie înlocuite.

Ce pot face persoanele care nu se pot hotărî ce pasiune să urmeze? Ricci recomandă să eviți companiile prea structurate, cu sectoare de competență foarte clare, și să alegi joburi mai mici și mai dinamice.

Ricci a zis că, în prezent, e suficient să dai câteva click-uri ca să iei legătura cu persoane care te pot consilia. „Te interesează un job anume? Contactează persoanele care fac deja asta pe Linkedin, întreabă-i care sunt avantajele și dezavantajele jobului. De asta există rețelele sociale.”

Penta m-a lăsat cu următoarea concluzie: „Dacă lucrezi mereu cu aceiași colegi și ai aceleași sarcini, e normal să te simți oprimat la job și să îți dorești ceva mai bun. Dar dacă ești o persoană care se plictisește ușor și nu-ți găsești locul în lume, să știi că dacă schimbi jobul, n-o să-ți rezolvi problema.”