În România anului 2015 există doi adolescenți cărora li se ia dreptul de a participa la Olimpiada Națională de Informatică din pricina unor regulamente tâmpite. Este vorba despre doi elevi din clasa a X-a de la Colegiul Tudor Vianu din București, care, deși au luat punctajul maxim la faza pe municipiu, nu pot participa la faza următoare a concursului, cea națională. Participarea lor stă în vârful pixului unor angajați ai Ministerului Educației, care ar putea suplimenta două locuri, dar îi oprește regulamentul și miserupismul.Țara noastră este în fruntea clasamentului în ceea ce privește performanțele obținute la olimpiadele internaționale de informatică, ocupând locul patru, după Rusia. Și la fel de bine stăm și la medaliile obținute anual de elevii care participă la astfel de concursuri. De exemplu, anul trecut românii au obținut o medalie de aur, două de argint și una de bronz. Doar că aceste clasamente sunt aduse în discuție doar atunci când oficialii vor să se umfle în pene. Altminteri, vine regulamentul care bate orice clasament.Să luăm ca exemplu Olimpiada Națională de Informatică (ONI). Ca să ajungi acolo, trebuie să te califici de la faza județeană, la care subiectele sunt unice pe țară. Pentru București sunt alocate 32 de locuri la liceu, câte opt la fiecare din clasele IX-XII. Județele au între patru și 12 locuri; depinde ce rezultate au avut în anul anterior. Baremul minim este de 30 de puncte din 200. În cazul în care un județ nu are pe cine trimite pentru că nu au întrunit destui elevi baremul, locurile rămân neocupate. Și asta pentru că locurile nu se redistribuie.
„Să îmi spună mie acum că dacă știau de criteriul de departajare încă de faza de sector, făceau genial… Deci eu cred că un elev când se duce la concurs dă tot ce poate. Nu dă nici mai puțin, nici mai mult. Dă tot ce poate, că de asta te duci la concurs! Domnii profesori au semnat care sunt criteriile de departajare. Inclusiv profesorii de la Vianu. Eu nu pot să public criteriile de departajare înainte de a avea numărul de locuri." Ștefania Penea, inspector de informatică
„Este prima dată în istoria olimpiadei când elevi cu punctaj maxim nu se califică mai departe. În acea zi, nimeni nu a fost mai bun decât ei, și totuși Ministerul îi bate condescendent pe cap și le spune să stea acasă. Cum se pupă asta cu preceptele despre stăruință și perseverență pe care le inculcăm elevilor?" Cătălin Frâncu - profesor la Colegiul Tudor Vianu
Dragoș Martac: Îmi oferă oportunitatea să arăt ce am învățat, pot să văd cât de mult arată și alții și în primul rând mă duc la olimpiadă pentru intrarea la facultate. Și în CV o să mă ajute foarte mult.De când participi la olimpiadă?
Din clasa a VI-a.Cum e să iei puncatjul maxim la faza pe municipiu și să nu poți participa la națională?
Îți dai seama că e foarte nasol. Când vezi că muncești și nu ești recunoscut. Adică părinții se așteaptă să te califici și tu le zici că nu ai reușit. Deși de fapt tu ai obținut punctajul maxim. Anul acesta subiectele au fost mai ușoare și au luat mai mulți punctajul maxim. În alți ani subiectele au fost mai dificile și criteriile de departajare au fost mai corecte. Anul ăsta au greșit total subiectele și nu își asumă nimeni asta. Bănuiesc că subiectele au fost mai ușoare ca să întrunească baremul cei din provincie. Ei vor să fie ocupate locurile din fiecare județ pentru că sunt investitori, sunt sponsori care nu și-ar oferi banii dacă nu ar fi ocupate locurile din fiecare județ.
Să ajung la o facultate cât mai bună. Și după îmi doresc să studiez sisteme de securitate pentru bănci. Aș vrea să merg la facultate în America sau în Anglia. Și olimpiada contează foarte mult pentru admiterea mea la facultate.
Iulius Vasilescu: Consider că sistemul actual nu este echitabil și corect din niciun punct de vedere, atâta timp cât permite promovarea la etapa națională (ONI) a unor candidați ce realizează 30-40 de puncte din 200, în defavoarea altora care realizează punctaj superior 150-195 puncte și chiar punctaj maxim. Sunt punctaje obținute pe aceleași subiecte și în aceleași condiții.De ce se întâmplă asta?
Deoarece se consideră ca necesară participarea la națională a unor reprezentanți din fiecare județ. Ceea ce nu este un argument suficient pentru promovarea în concurs a unor candidați cu performanță net inferioară.Cum te simți acum?
Sper ca măcar pentru anul următor cei în măsură să schimbe regulile jocului să o facă astfel încât să fie promovată și stimulată munca și valoarea reale. Dacă se consideră necesar și obligatoriu ca fiecare județ să își trimită candidați la etapa națională, ar trebui să organizeze etapele județene cu subiecte diferențiate; aceasta nu înseamnă neapărat că acești candidați vor fi mai valoroși, dar cel puțin nu se creează sentimente de frustrare și revoltă.Și până la urmă a cui este vina?
Este cu atât mai rău faptul că nimeni nu recunoaște și se pasează vina de la unii la alții, în timp ce se pierde timp (intenționat) și talent. La olimpiada națională se recrutează pentru universități și facultăți, nu la cea județeană. Această atitudine și această indiferență sunt revoltătoare, cu atât mai mult cu cât vin din partea unor cadre didactice sau reprezentanți ai cadrelor didactice, care au pretenția de formatori ai viitorului țării. Și aceste lucruri au impact negativ pe termen lung asupra carierelor noastre.Învață mai multe despre învățământ
Învăţământul universitar a ajuns sub coada vacii Cum a devenit șpaga de Crăciun pentru educatori un cadou oferit cu dragoste Am fost profesor la țară, într-un sat din Oltenia fără semnal la mobil