Realitatea abuzurilor sexuale din școala românească e mai dură decât bănuiai

De la universități în jos, mediul educațional ignoră cu grație subiectul abuzurilor sexuale. În 2022, scandalul de la UNATC a adus în atenția tuturor problemele astea. Universitatea a spus că va lucra, va încerca să fie mai bine, va fi mai atentă. Celelalte universități au răsuflat ușurate, n-au fost ele în centrul atenției.

Raportul de cercetare pentru proiectul „Harta hărțuirii sexuale în sistemul de învățământ din România” – realizat de Asociația RISE Project în parteneriat cu Asociația ANAIS – arată că elevii și studenții care au răspuns la chestionar au menționat inclusiv cazuri de abuz sexual, sechestrare și viol. Cele mai multe au venit din rândul liceenilor. Totodată, 11% dintre elevi și studenți au spus că au primit amenințări și au fost constrânși să întrețină relații sexuale pentru a putea fi evaluați la școală sau facultate. 

Același raport mai arată că 55% dintre elevi și studenți au trecut prin cel puțin o situație de abuz sexual în liceu sau în facultate – 41% dintre aceștia erau minori în momentul abuzului. 

Peste toate astea se adaugă și că 39,9% dintre respondenți consideră că în mediul școlar au loc acte de hărțuire sexuală în mod frecvent. Mai mult, 27,4% dintre profesori sunt de părere că au loc acte de hărțuire sexuală „des”. Când au fost însă întrebați despre situația în școlile în care ei predau, 26,1% consideră că nu sunt prezente „deloc” astfel de întâmplări. În cazul în care au existat, au fost catalogate drept „rare”.

Cercetarea mai arată și că 28% dintre elevi și studenți au auzit sau chiar au întâlnit situații în care colegii lor au fost victimele hărțuirii sexuale. Aproape 30% dintre profesori spun că și ei au auzit sau au fost martorii unor situații în care un elev sau student a fost hărțuit sexual.

Dincolo de procente și răspunsuri, acest raport mai arată o chestiune problematică, dar la care poate te așteptai: există o lipsă de încredere în cadrele didactice în ceea ce privește raportarea actelor de hărțuire sexuală trăite de către elevi și studenți. 

Probabil c-ar raporta, dacă ar urma și consecințe. Dar, de cele mai multe ori, au fost rare și, în unele cazuri, au avut chiar efecte negative asupra victimelor. Situația asta duce la anxietate, furie, pierderea încrederii în ceilalți, tristețe, pierderea interesului în activitățile școlare, învinovățirea propriei persoane, precum și consecințe severe, cum ar fi episoade depresive sau gânduri suicidare.

Toate astea duc către o singură concluzie: sunt necesare măsuri mai puternice pentru a preveni hărțuirea sexuală în școli și, totodată, ajutarea studenților și elevilor să înțeleagă ce drepturi au. Totodată, e important ca cei care au trecut prin astfel de evenimente să aibă parte de sprijin, deoarece actele de abuz și hărțuire pot provoca efecte negative semnificative asupra victimei.

Cercetarea prezentată de RISE Project poate fi consultată integral aici și a fost realizată în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023 și a cuprins un eșantion de 530 de studenți respondenți și 114 profesori participanți din trei dintre cele mai mari universități din România: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea din București și Universitatea din Sibiu, precum și cinci licee din următoarele orașe: Novaci, Constanța, Bârlad, Brănești și Sibiu. Chestionarele au fost realizate, aplicate și analizate de Elena Trifan, doctor în sociologie și cadru didactic asociat al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA).