Fotografii ireale din spațiul cosmic făcute de telescopul Hubble

Timp de 32 de ani, Telescopul Hubble ne-a oferit imagini superbe din spațiul cosmic: galaxii strălucitoare, nebuloase spiralate și rămășițe colorate de stele explodate. Fotografiile astea decorează desktop-urile oamenilor și pereții de cămin ai studenților și fac episoadele Star Trek să arate mai realist. Dar Hubble e capabil de mult mai mult.

De la lansarea lui, telescopul a făcut peste un milion de observații care au alcătuit baza pentru peste 15 500 de studii științifice. Hubble a privit în urmă cu 13 miliarde de ani și a avut un rol esențial în determinarea modului în care a evoluat universul. Dar după ce a fost reparat de cinci ori și a pierdut o parte din instrumente, 2026 ar trebui să fie ultimul lui an de funcționare. Succesorul lui, telescopul James Webb, e pregătit să-i calce pe urme, la 1,5 milioane de kilometri depărtare de Pământ. Vara asta vom primi primele imagini de la el.

Ni s-a părut o ocazie bună să întrebăm oamenii care au văzut mii de fotografii făcute de Hubble care sunt preferatele lor. Șapte angajați de la European Space Agency (ESA) au ales preferatele lor din ultimii 32 de ani și ne-au spus de ce sunt atât de speciale pentru ei.

În copilărie, aveam pe pereți zeci de imagini din cosmos decupate din calendare Hubble vechi. Sunt incredibil de recunoscător că acum pot contribui la procesul prin care aceste fotografii minunate ajung la public. Deși e greu să alegi o singură imagine Hubble, am ales-o pe asta pentru că ascunde o comoară misterioasă.

NGC 2525 e situată la șaptezeci de milioane de ani-lumină de Pământ. În centrul ei e o gaură neagră imensă. La capătul din stânga al spiralei se vede un punct strălucitor: e o supernova în proces de dispariție surprinsă în mod fantastic de Hubble. Imaginile cu NGC 2525 au fost făcute în timpul uneia dintre cele mai importante misiuni ale telescopului: cea de a determina viteza cu care s-a expandat universul. Hubble ne-a ajutat să răspundem la niște întrebări fundamentale despre natura universului.

Ca persoană care activează atât în lumea artei, cât și în cea a științei, mi se pare palpitant să urmăresc ce imagini astronomice sunt folosite cel mai des ca sursă de inspirație de către artiști în lucrările lor. Din experiența mea, pot spune că mulți artiști au fost inspirați de fotografia efectuată de Hubble cu așa-numiții Stâlpii Creației – fie că aceștia apar în lucrări artistice pe străzile din San Pedro de Atacama sau în galerii de artă pariziene renumite. Chestia asta îmi amintește că natura e probabil cea mai importantă sursă de inspirație. Iar asta include și o parte a naturii care e de obicei neglijată: cerul, noaptea.

Îmi place mult fotografia asta pentru că arată că telescopul este centrul astronomiei de trei decenii încoace. După cum se vede, astronauții aflați pe o navetă spațială NASA pot repara Hubble și îi pot înlocui piesele. Unele instrumente, precum Wide Field Camera 3, sunt deja la a treia generație.

Ador aceste imagini cu Uranus. În primul rând, pentru că arată aurora Uranusului care se mișcă în funcție de rotația planetei. Și în al doilea rând, pentru că arată două lucruri despre Uranus: faptul că se rotește lateral și că faptul că are propriul sistem de inele. Pe măsură ce studiez exoplanetele, găsesc tot mai fascinante planetele din sistemul nostru solar. Mi se pare incredibil că le putem studia atât de detaliat și putem observa fenomene precum aurora în timp real. 

Aceasta e una dintre imaginile mele preferate cu Hubble pentru că arată o hartă detaliată și aproape completă a sistemului nostru planetar de-a lungul timpului. Arată valuri de praf care sunt impinse din interiorul sistemului planetar spre marginea lui – și nu știm încă de ce se întâmplă asta.

În plus, aceste imagini au fost făcute cu un instrument Hubble vechi de peste douăzeci de ani. Și totuși oferă la fel de multe informații utile precum coronograful modern SPHERE al telescopului din deșertul Atacama.

Aceasta e una dintre cele mai recente imagini la care am lucrat de când m-am alăturat echipei – și e foarte specială pentru mine. În primul rând, are multe dintre caracteristicile care fac imaginile astronomice atât de unice: stele strălucitoare, nebuloase delicate, lumini, umbre și culori. Și cea mai recentă eliminare de gaz a unei stele tinere. Datorită tehnologiei incredibile a telescopului Hubble, pot să văd exact traiectoria acestui gaz. E un lucru extrem de rar.

Aceste imagini compuse arată imagini cu mai multe galaxii care au acum quasari inactivi – zone extrem de luminoase și condensate care înconjoară o gaură neagră enormă în centrul unei galaxii – și filamente de gaz ionizat de quasari, care strălucesc în lumină verde – așa numitele Voorwerps.

Îmi place să le arăt studenților mei aceste imagini pentru că surprind cel mai bine felul în care aceste structuri de gaz ionizat sunt distribuite în spațiul tridimensional. Quasarii nu iluminează doar mediul din jurul lor, ci și mințile studenților mei. E incredibil să poți vedea de ce sunt capabili quasarii și ce influență au aceste obiecte extrem de condensate asupra mediului din jur.

Articolul a apărut inițial în VICE DACH.