Fac stand-up comedy ca persoanele LGBT să aibă în sfârșit un spațiu safe în care să se simtă văzute

Sunt atât de multe lucruri de spus despre Alok Vaid-Menon că nu știu de unde să încep. Scrie, face stand-up comedy, dar și activism, e fashion icon și poate una din cele mai cunoscute persoane trans din social media. Alok își dorește să schimbe felul în care ne raportăm la gen și să ne mai relaxăm puțin cu stereotipurile, iar cartea sa „Beyond the Gender Binary” fix despre asta vorbește. 

Alok vede genul ca un spectru mai larg, dincolo de clasica încadrare bărbat-femeie, care devine de multe ori subiectul unor propuneri de legi homofobe, inclusiv în România. „Așteptările tradiționale asociate cu etichetele binare de gen rănesc pe toată lumea, nu doar persoanele transgender, și aceste idei fixe despre ce înseamnă să fii bărbat sau femeie îi face pe oameni să afle mai greu cine sunt cu adevărat”, a explicat Alok într-un podcast. 

Headlinerx al New York Comedy Festival în 2021, Alok vine în premieră în România să susțină un performance în cadrul Bucharest Pride. După cum spun și ei, nu e foarte des ca persoanele LGBT să facă stand up comedy inspirat din experiențele lor, ceea ce face evenimentul de neratat.

Am vrut să aflu mai multe despre asta chiar de la Alok Vaid-Menon, care mi-a povestit despre arta lor și prin ce treci când te identifici ca persoană trans non binară. Alok preferă pronumele they/them, dar cum în limba română nu există un termen pentru genul neutru, voi folosi apelativul „ei”.

VICE: Dacă ar fi să te autocaracterizezi, cine ai spune că e cu adevărat Alok?
Alok Vaid-Menon: Sunt o persoană care încearcă din răsputeri să fie sinceră cu felul în care se simte și ce vede în lume. Cineva care încearcă din răsputeri să trăiască, nu doar să existe. Pentru mine, arta nu e doar ce fac, e modul în care trăiesc. Cred că supraviețuirea este o capodoperă creativă.

Ai povestit că ai avut o copilărie grea și te-ai confruntat cu multă discriminare, mai ales din cauza rasei și a identității de gen. Cum ai reușit să treci peste asta?
Când eram tânărx, nu aveam o comunitate care să mă sprijine sau protejeze, iar asta a făcut experiențele cu hărțuirea și mai dificile. Ca să supraviețuiesc m-am disociat. Asta însemna că, deși eram fizic acolo, eram absent emoțional. Pentru a mă proteja, m-am împiedicat să simt ce se întâmplă în jurul meu, mi-am blocat emoțiile.

Apropo de asta, crezi că lumea e mai incluzivă acum decât atunci când ți-ai trăit adolescența?
Încerc să mă îndepărtez de poveștile simple. Cu siguranță s-au schimbat lucruri care au făcut lumea mai ușor de explorat ca persoană neconformă cu genul, dar în același timp altele au făcut-o mai dificilă. Importantă e credința că atâta timp cât apari cu toată autenticitatea vei ajuta la crearea, într-o zi, a unei lumi mai drepte și mai frumoase. Trebuie să păstrez această speranță.

Ai o licență în studii feministe, de gen și sexualitate la Universitatea Stanford, ceea ce nu-i puțin lucru. Cât de mult simți că ți s-a schimbat perspectiva după experiența asta academică?
La universitate a fost prima dată când am avut acces la limbajul care m-a ajutat să legitimez experiențele prin care am trecut. Asta m-a ajutat să mă validez. Mi-am dat seama că lucrurile prin care treceam nu erau izolate și că mai sunt și alți oameni ca mine. Oameni care au existat de-a lungul timpului și în întreaga lume. Acest sentiment de apartenență mi-a dat curajul și convingerea să fac munca pe care o fac astăzi.

Hai să vorbim despre arta ta. Ce înseamnă mai exact „criza internațională a singurătății” despre care vorbești?
Cred că singurătatea stă la baza multor probleme din societatea noastră. Singurătatea este diferită de a fi singur. Poți să te simți singur și când faci parte dintr-un grup, pentru că o parte din tine nu este îmbrățișată. Singurătatea apare atunci când apartenența este condiționată – trebuie să renunți la o parte din tine pentru a fi acceptat. Asta doare, iar această durere se acumulează și se transformă în furie și resentimente. Încheierea singurătății înseamnă acceptarea oamenilor așa cum sunt, nu ceea ce ar trebui să fie. E vorba despre practicarea unei forme de compasiune care celebrează complexitatea celuilalt, nu o diminuează.

Ce impact crezi că va avea spectacolul tău în România?
Ca persoane LGBTQ, e foarte rar să primim comedie care ne afirmă identitățile – de cele mai multe ori suntem motivul glumei. Speranța mea e că va crea un spațiu în care oamenii să se simtă văzuți atât în ​​durerea, cât și în bucuria lor, să simtă un sentiment de pace interioară și de vindecare.

Ți-ai propus să devii o voce reprezentativă pentru persoanele trans. Care sunt principalele provocări cu care trebuie să te confrunți zilnic?
Siguranța fizică. În calitate de persoane trans, încă luptăm pentru capacitatea de a exista în siguranță în public. În fiecare zi, mulți dintre noi trebuie să facă alegerea imposibilă între siguranță și autenticitate, iar asta e inacceptabil. Visul meu este ca într-o zi să putem arăta ca orice ne dorim, oriunde în lume și să nu ne temem de violență.

Cât de mult rău crezi că fac stereotipurile de gen în societatea noastră?
Pagubele sunt majore, iar ce e atât de supărător e că sunt complet invizibile. Stereotipurile de gen pretind a fi naturale și universale, dar de fapt sunt alegeri cu privire la modul de organizare a societății. Mulți nici măcar nu pot exprima modul în care au fost privați de drepturi de stereotipurile de gen, pentru că nici măcar nu știu că li se permite. Acesta este punctul de la care pornim.

Inspirată de un articol pe care l-ai scris, te mai întreb: Ce greșește mass-media când vine vorba de „trans tipping point”?
Aici pot vorbi doar depre SUA. În presa de aici, există de multe ori ideea că persoanele trans au reușit – asta se referă atât la vizibilitatea și reprezentarea în mass-media, cât și la siguranța și progresul politic pentru comunitatea noastră. Pur și simplu, nu este cazul. Chiar dacă avem mai multă vizibilitate mediatică pentru persoanele trans decât oricând, acest lucru nu s-a tradus în egalitate și siguranță. Desigur, reprezentarea în mass-media e importantă, dar trebuie să vină în completarea unor schimbări structurale care îmbunătățesc viața persoanelor trans de zi cu zi.

Alok Vaid-Menon va performa la Teatrul de Vară din Parcul Herăstrău vineri, 1 iulie, începând cu ora 19:00, în cadrul Bucharest Pride 2022, organizat de Asociația ACCEPT.