Așa arată iubirea în lumea punk

În plus, dacă știi cât de cât ceva despre comunitatea punk, știi că punkiștii fac multe lucruri motivate de compasiune – fie că organizează concerte pentru strângere de fonduri, creează spații sigure sau luptă împotriva nedreptăților. Cumva, se poate spune că la baza tuturor acestor acțiuni stă iubirea.

Festivalul de Punk din Manchester e sărbătoarea anuală unde se întâlnesc punk-ul, ska-ul și hardcore-ul. Se desfășoară în șapte locuri diferite și aduce la un loc 140 de trupe din Marea Britanie, Europa, Statele Unite și diverse alte țări. A început cu opt ani în urmă și e un eveniment foarte important pentru lumea punk.

Am fi putut sta de vorbă cu cele mai grozave trupe de punk, dar am preferat să vorbim cu cele mai drăgălașe cupluri pe care le-am întâlnit la festival, ca să vedem cum se împacă dragostea cu punk-ul.

VICE: Cum v-ați cunoscut?
Alice: La liceul din Darlington. Gareth nu avea vocalist pentru trupa lui. M-am dus să îi văd în concert și a fost unul dintre cele mai groaznice concerte pe care le-am văzut vreodată!

Gareth: Ai fost singura persoană pe care o știam care avea voce și care era dispusă să cânte cu noi.

Alice: Am făcut câteva repetiții, am intrat în trupă și după câteva luni ne-am combinat. Suntem împreună de 19 ani și în 2021 ne-am căsătorit. La început am cântat în barurile locale, prin Durham, dar apoi am pătruns în mai multe comunități de punk. Punk-ul și activismul au mers mereu mână în mână, iar pentru noi au fost mereu importante credințele sociale, inclusiv la locul de muncă. Gareth lucrează pentru sindicate, eu în educație.

Gareth: Am aflat de Noam Chomsky prin muzica punk și am început să citesc despre drepturile angajaților.

Ce vă place unul la altul?
Alice: Ador că Gareth e o sursă nesfârșită de energie și pozitivitate. Eu tind să văd părțile negative, dar el mă susține și mă încurajează mereu.

Gareth: Ador cât de empatică e Alice. Se vede din interacțiunile ei cu oamenii cât de mult îi pasă de ei.

VICE: Cum a început această frumoasă poveste de dragoste?
Natalie: Ne-am cunoscut prin scena de punk. Grace era pe atunci DJ și promoteriță.

Grace: Eu organizam concerte. Am organizat un eveniment pentru Pride și i-am chemat pe Red Stains. Asta era înainte să fiu și eu în trupă și –

Natalie: Ne-a plăcut una de alta!

Grace: Dar a durat ceva. Inițial am invitat-o să pună muzică alături de mine. Am pus împreună la câteva evenimente și, într-o noapte, la beție, cineva a vrut să ne facă o poză și –

Natalie: Te-am sărutat!

Grace: Acum cântăm împreună în Red Stains.

Cum e scena de punk din Marea Britanie?
Natalie: Foarte diversă. Dar se simte ca o familie. Suntem mândre că facem parte din ea.

Grace: Unii mai vechi decât noi au deschis drumul și noi l-am continuat. Sunt multe persoane care se asigură că spațiile acestea sunt accesibile, egale și sigure pentru toți.

Natalie: Cred că să fii queer e deja un protest în sine. Să fii punk nu înseamnă doar să ai creastă și să porți piele, ci să nu te temi să fii tu însuți, să fii curajos, puternic și îndrăzneț.

VICE: Cum v-ați cunoscut?
Sam: Eu eram într-o trupă și Nyla a început să cânte la bas. Am început să vorbim despre bas și am realizat că ne plăceau aceleași trupe. Ne-am arătat unul altuia ce muzică facem.

Nyla: De atunci, am evoluat împreună. Scena punk e foarte mișto. Eu sunt o persoană de culoare și nu mă simt în siguranță oriunde, dar aici mă simt mereu binevenită.

Care sunt regulile nescrise ale unui punkist?
Sam: Punk-ul se bazează pe comunitate, nimănui nu-i pasă cum arăți și cum te îmbraci.

Nyla: Pentru mine, singura regulă e „Nu fi dobitoc”.

VICE: V-ați cunoscut prin intermediul muzicii punk?
Hope: Clar. Am fost la aceleași concerte încă dinainte să ne cunoaștem. Acum suntem amândouă în aceeași trupă și tot ce facem are legătură cu muzica. Punk-ul e baza relației noastre.

Ce îți place cel mai mult la scena punk?
Roz: Cred că, acum câțiva ani, era mare chestie dacă o trupă avea membri queer. Dar acum e ceva normal, iar asta îmi place mult.

Hope: Asta îmi place și mie, că apar tot mai multe trupe queer în domeniu.

Ce vă place una la alta?
Hope: Roz e foarte sinceră cu ea însăși. E mereu onestă, spune ce gândește. Uneori mi se pare inconfortabil, dar prefer să știu exact ce gândește.

Roz: Hope e probabil cea mai inteligentă, cea mai creativă și cea mai pasionată persoană pe care o cunosc. Mă uimește non-stop. Odată, ne-am îmbătat un pic și am rugat-o să-mi explice lucrarea ei de doctorat într-o oră și a reușit. M-a făcut să mă îndrăgostesc și mai tare de ea.

VICE: Mai țineți minte ce v-a atras unul la celălalt?
Samba: În Leeds e un festival numit Nice As Pie.

Sophie: Eram acolo, mă îmbătam și te-am acostat în zona de fumători. Erai înalt și mi-au plăcut pomeții tăi.

Ce iubiți cel mai mult unul la altul?
Samba: Viața mea ar fi mult mai plictisitoare fără Sophie. Mi-a găsit și un job grozav la un moment dat, îi datorez multe.

Sophie: E mereu distractiv să fiu cu el. Plus că îmi suportă toate rahaturile. Și nu mi-a omorât pisica – încă.

Samba: Planul nostru pentru următoarea noastră aniversare e să batem un nazist împreună!

VICE: Ce v-a adus împreună?
Maddy: Eram amândoi beți într-un bar. Poveste clasică.

Ce rol joacă punk-ul în relația voastră?
Dan: Un rol foarte important.

Maddy: Aș zice că Danny m-a introdus în lumea punk. Când ne-am cunoscut, nu prea știam multe despre această scenă. El mi-a arătat multe trupe mișto și mi-a plăcut tot mai mult de el. Practic, tot ce facem e legat cumva de muzică – concertele, prietenii.

Dan: Eu zic că există multă dragoste în punk, în comparație cu alte stiluri muzicale.

Maddy: Cred că punk-ul e despre o grămadă de feluri de iubire.

VICE: Cum v-ați îndrăgostit?
Collin: Ne-am cunoscut în Berlin. Pe atunci eram într-un grup de hip-hopperi.

Kieran: Era un weekend queer într-un squat cu mulți artiști, ateliere și persoane LGBT. Collin era pe scenă și mi-am dat seama imediat că m-am îndrăgostit.

Collin: Cineva mi-a zis că Kieran cântă într-o trupă, dar Kieran mi-a spus că doar face gălăgie. Am fost la un concert de-al lor și mă așteptam să fie o trupă din aia mică, una care cântă în garaj. Dar am ajuns și am găsit sute de oameni care cântau în cor versurile trupei The Restarts! M-a uimit cât de modest a fost față de mine.

Ce tare! Și există loc de iubire în lumea punk?
Kieran: Punk-ul are o reputație de scandal și cred că mulți folosesc asta drept armură. Multe persoane din lumea punk provin din familii destrămate, au probleme mintale sau sunt queer și le e greu să se integreze – deci e o comunitate vulnerabilă. Cred că inima punk-ului e dragoste pură. Se zice că punkiștii sunt hipioți în armură. Ideologia punk – anti-rasistă și anti-sexistă – e bazată pe iubire.

VICE: Cum v-ați găsit?
Mike: Tatăl lui Jess cânta în trupe punk de coveruri și ne-am cunoscut la un astfel de concert. După patru ani, am ajuns să cânt și eu cu tatăl ei în trupă și, în prezent, suntem împreună de 13 ani. Ador povestea noastră, pentru că mi se pare super tare să-ți găsești dragostea vieții la un concert de punk, ambii parteneri fiind minori. Pe atunci aveam o tunsoare foarte emo.

Jess: Iar eu aveam creastă!

Cum se potrivește iubirea cu viața de punkist?
Mike: Punkul e iubire, în punk nu e loc de ură. Niciodată nu m-am simțit în nesiguranță la un concert de punk.

Jess: Te simți în siguranță pentru că știi că ai spate în caz de ceva – toată lumea te protejează și te susține.