Rubla rusească a căzut puternic. Ce înseamnă asta pentru Rusia

Moneda Rusiei e la pământ după ce liderii occidentali au anunțat sancțiuni fără precedent cu scopul de a doborî Moscova, ceea ce semnalizează o criză iminentă despre care experții spun că va izola și mai tare Rusia și îi va frustra și mai tare cetățenii.

Rubla rusească și-a pierdut douăzeci la sută din valoare în comparație cu dolarul american de când președintele rus Vladimir Putin a lansat invazia împotriva Ucrainei. Asta înseamnă că oricine deține această valută poate cumpăra mai puține lucruri cu aceiași bani.

În weekend, țările occidentale au anunțat un nou set de sancțiuni ca pedeapsă pentru Rusia, printre care scoaterea băncilor rusești din sistemul de plăți SWIFT și restricționarea băncii centrale rusești, care nu poate folosi cele 640 de miliarde de dolari și nici rezervele de aur ca să susțină rubla.

Măsurile, considerate de mulți experți fără precedent, vor lovi puternic economia Rusiei. Rușii stresați stau de duminică încoace la cozi la bancomate, îngrijorați că țara va rămâne fără cash.

„Viața în Rusia și economia țării nu vor mai fi niciodată la fel”, a zis Alexander Titov, istoric rus la Universitatea Belfast.

Încetinirea economiei și izolarea Rusiei de restul lumii vor face ca cetățenii ruși să fie și mai nemulțumiți de administrația Putin, iar acesta s-ar putea să recurgă la politici represive ca să-și protejeze funcția, a zis el.

Sergey Aleksashenko, fost președinte al băncii centrale rusești, care locuiește acum în Statele Unite, a zis că sancțiunile ar putea duce la inflație în Rusia pe termen scurt și i-ar încetini dezvoltarea pe termen lung.

Steven Hamilton, economist la Universitatea George Washington, a numit sancțiunile fără precedent.

„Asta va genera în Rusia o criză valutară, o criză financiară și o criză economică, iar sancțiunile vor împiedica Banca Rusiei să facă mai multe acțiuni care ar fi putut, în mod normal, regla situația.”

„Colapsul rublei, a zis Hamilton, va face banca centrală să pompeze mai mulți bani lichizi pe piață și să crească inflația. Companiile se vor strădui să împrumute bani din alte țări și să reducă investițiile în Rusia.”

„Aceste sancțiuni vor fi catastrofale pentru economia Rusiei. Cred că și alți colegi de-ai mei, care studiază Rusia de ani de zile, au aceeași părere. Rusia are un viitor foarte nesigur.”

Deși China, cel mai mare partener de afaceri al Rusiei, a refuzat să impună aceleași sancțiuni, statul asiatic nu va ajuta Moscova prea mult, din cauză că riscurile financiare asociate cu economia Rusiei sunt prea mari, susțin analiștii.

Exporturile de energie ale Rusiei sunt singurele care mai țin în viață economia țării. Țările occidentale au scutit sectorul energetic de sancțiuni pentru că multe state europene se bazează pe gaz și petrol din Rusia.

Aleksashenko, fostul bancher rus, a zis că sancțiunile nu sunt încă „nucleare”. Prețul mare al petrolului din momentul de față îi vor permite țării să primească plăți semnificative în euro și să importe alimente, ceea ce o vor scuti de foamete.

Dar inflația va submina nivelul de trai al cetățenilor. Până și elita economică rusească va fi afectată de restricțiile de călătorie și de haosul din bursă, a zis el.

Pe 28 februarie, banca centrală rusească a mărit dobânzile la peste douăzeci la sută, le-a interzis străinilor să vândă acțiuni rusești și le-a cerut exportatorilor să convertească profiturile în ruble. Bursa din Moscova a fost suspendată luni și va rămâne închisă și azi, 1 martie.

Deocamdată, Putin nu dă semne că vrea să renunțe. Duminică, a numit sancțiunile occidentale nelegitime și a pus forțele nuclare ale Rusiei în alertă. Luni, 28 februarie, autoritățile ucrainene au zis că mai mulți civili au fost uciși în urma unor atacuri cu rachete rusești în cartierele rezidențiale din Harkiv, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, și peste șaptezeci de soldați ucraineni și-au pierdut viața după ce trupele rusești au bombardat o bază militară din orașul Ohtîrka.

Imaginile din satelit publicate pe 28 februarie arătau un convoi militar rus de la nordul Kievului care se întindea pe 65 de kilometri, în comparație cu 27 de kilometri, cât avea la începutul aceleiași zile.