Am mers pe o insulă tantrică să văd dacă pot atinge nirvana sexuală

Ko Pha-Ngan e insula thailandeză cunoscută pentru petrecerile cu lună plină și e o destinație unde turiștii din toată lumea se adună să danseze, să facă sex, să bea vodcă la găletușă și să vomite. Dar tot aici există și o comunitate de „conscious tantra” care susține că știe calea spre Nirvana sexuală.

Probabil te întrebi ce e aceea o comunitate tantrică. Nici eu nu știam, dar am fost acolo împreună cu echipa de documentare VICE World News ca să aflu. Timp de o săptămână, m-am înscris la toate cursurile și seminariile lor. Oare voi reuși să mă iluminez și să devin o zeiță a sexului?

Inițial, credeam că tantra e o chestie super sexuală, despre relații deschise, orgasme multiple și sex prelungit (de exemplu, Sting se lăuda că face sex tantric cu soția lui timp de șapte ore, dar între timp mitul a fost demontat). După ce m-am documentat, am aflat că tantra se referă la filosofia și la practicile spirituale apărute în India prin secolul șase și are legătură cu divinitatea, starea de prezență și uniunea sacră dintre masculin și feminin. Am mai aflat și că tantra poate fi folosită pentru vindecarea traumelor sexuale.

Experiența asta a venit la momentul potrivit. Tocmai încheiasem o relație extrem de toxică, una care m-a dărâmat total și m-a făcut să merg la terapie pentru prima oară în viața mea. Îmi distrugea relațiile cu alți bărbați din viața mea și aveam nevoie de o soluție. Așa că, atunci când am auzit de această comunitate, am vrut imediat să mă înscriu.

Ca să ajungi pe insulă, trebuie să iei avionul până în Koh Samui, apoi un autobuz până la digul Koh Samui, după care te îmbarci pe un feribot până la Ko Pha-Ngan, insula de la care s-a inspirat echipa care a făcut filmul The Beach cu Leonardo di Caprio. E o insulă periculos de frumoasă, cu plaje aurii și apă turcoaz. Nu e de mirare că turiștii nu mai vor să plece de aici. 

Când am ajuns, am fost întâmpinată de unii dintre practicienii principali de tantra de pe insulă – printre care și Natalie, o tipă din Israel care urma să mă introducă în domeniu. Primul curs avea cinci ore și era unul de shibari, arta japoneză de a lega pe cineva în sfori.

M-am alăturat unui grup de persoane – printre care turiști și străini care locuiau de ani de zile pe insulă. Echipa ne-a zis să ne împărțim pe perechi și să experimentăm cu sforile. În timp ce pe fundal se auzea coloana sonoră de la Fifty Shades of Grey, partenera mea m-a legat cu mâinile la spate. Pe măsură ce muzica devenea mai dramatică, Natalie a început să ne dea instrucțiuni: „Scoateți la iveală energia sexuală! Vă simțiți organele genitale?” I-am comunicat verbal partenerei că nu doream să îmi implic organele genitale în exercițiu.

În scurt timp, zăceam pe podea legată la ochi, în timp ce vocea Nataliei mă ghida: „Corpul se simte inconfortabil și forțează mintea să se deschidă... Întâmpinați aceste dureri, procesați-le și lăsați-le să plece.”

În timp ce partenera mea mă gâdila pe tot corpul cu o pană, mă gândeam la cât de inconfortabil m-aș simți dacă în locul ei ar fi fost un necunoscut de sex masculin. „Vrem să ne depășim limitele!” a strigat Natalie. Din fericire pentru mine, eu nu mi le-am depășit. Partenera mea a fost extrem de platonică și respectuoasă.

În următoarele zile, am participat la o serie de ateliere care promiteau că mă vor ajuta să mă repar și să îmi îmbunătățesc viața. Într-unul dintre ele, o expertă a folosit pe mine tot felul de instrumente, inclusiv cuie și lanțuri, cu care m-a atins sau lovit în diverse moduri, ca să îmi dau seama ce îmi place și ce nu în dormitor.

Am participat și la un workshop de dans ghidat de o fostă stripteuză, la care mi-am câștigat încrederea în mine, dar m-am simțit și inconfortabil pe alocuri. Am participat la un dans senzual pentru cupluri care a fost ținut de un bătrânel care arăta ca un vrăjitor.

Am cunoscut-o pe Roxy, o zeiță tantrică specializată în masaje tantrice, și am învățat foarte multe despre limite – un subiect la care, sincer, aveam probleme.

Cu cât am petrecut mai mult timp pe insula Tantra, cu atât a devenit mai clar de ce tot apărea termenul „limite” la fiecare curs și atelier la care am participat. Insula are o istorie de abuzuri. În 2018, Agama – una dintre cele mai mari școli de yoga din lume – a fost obligată să își închidă porțile în Ko Pha-Ngan, după ce liderul ei, Swami Vivekananada Saraswati, a fost acuzat de abuz sexual de mai multe participante la cursuri.

Dar acesta n-a fost finalul poveștii. După ce s-a închis Agama, femeile din comunitatea tantra au raportat mai multe agresiuni sexuale și violuri care au avut loc pe insulă. Există chiar și un grup de Facebook cu sute de postări care avertizează femeile să se țină departe de anumiți bărbați și guru spirituali din zonă.

Scandalurile sexuale au umbrit practica tantra. După cum s-a arătat în serialul Netflix Wild Wild Country, unul dintre guru care au popularizat tantra în Vest – Bhagwan Rajneesh – a fost expus mai târziu ca lider al unei secte sexuale. OneTaste, organizația de meditație orgasmică specializată în eliberarea sexuală a femeii, e investigată, în prezent, de FBI, pentru trafic de persoane, prostituție și încălcarea codului muncii.

Toți fanii tantra cu care am vorbit mi-au zis că tantra e minunată, dar că mulți șarlatani profită de faptul că e o practică spirituală foarte tactilă. E adevărat că poate implica atingerea organelor genitale – masaje la lingam (penis) și yoni (vulvă), care au scopul de a curăța chakrele și traumele sexuale. Am auzit că aveau loc astfel de ateliere pe insulă, dar nu am avut voie să participăm cu echipa VICE, pentru că era vorba de acte foarte intime. 

Unii dintre bărbații din Ko Pha-Ngan au vrut să riposteze la scandalurile sexuale de pe insulă și au organizat ateliere pentru tipi unde predau cursuri despre consimțământ și își împărtășesc emoțiile într-un mediu sigur.

„Nu există industrie reglementată pe insulă, nici cod de conduită. Dacă vrei să faci masaje, faci un curs de două zile și gata, ești maseur. Vreau să învăț bărbații despre integritate, vreau să îi învăț cum să-și împace inima cu mintea, ca să nu calce peste limitele altora”, a zis Steffo Shambo, coach de relații.

Stefoo a zis că bărbații de la curs cântă împreună și își eliberează durerea și emoțiile. „Vi s-a zis că trebuie să aveți mereu pula tare! Să nu plângeți! E dur și dureros. Scuturați-vă și lăsați să iasă din voi toate informațiile nocive! Nu vrem să fim prădători!” 

M-a întristat să aud că până și o insulă cunoscută pentru practicile spirituale e atât de plină de prădători, iar victimelor rar li se face dreptate.

După atelierul de bărbați, Steffo m-a invitat să particip la o ședință individuală de lucru cu respirația. Mi-a zis că prin ea pot retrăi amintiri trecute și pot elibera traumele din corp. „Poate o să te lovească tristețea sau furia... Sau poate o să ai o criză de râs”, m-a avertizat el.

Apoi m-a ghidat și mi-a zis să respir adânc și rapid, în timp ce zăceam pe joc cu ochii închiși. După zece minute, am început să hiperventilez și să mi se facă rău, dar a zis să continui. Deodată, am simțit un val de emoții peste mine și m-am speriat. N-am vrut să clachez în fața camerelor, așa că am oprit ședința și m-am ridicat, deși era să leșin de la amețeală.

Oare chiar elimină exercițiul ăsta traumele sau doar te privează de oxigen? Nu știu, dar n-am avut timp de gândire, pentru că urma să merg la un alt eveniment.

Satayama, un alt facilitator de workshop-uri de pe insulă, mă invitase la o ceremonie de transformare. Era lună plină și mi s-a zis să mă îmbrac în alb. Am fost întâmpinată de Satayama și de un grup de turiști și localnici. Pe unii dintre ei îi știam. Profesorul ne-a învățat un dans în care trebuia să ținem o mudra, un gest simbolic al mâinilor care se presupune că produce bucurie. Apoi am dat-o pe freestyle și am încorporat propriile noastre mișcări.

Am fost anunțați că urmau să vină niște specialiști în tantra. Am făcut pereche cu un britanic pe nume Ross – un alt turist care a venit în excursie, a fost sedus de stilul comunității și n-a mai vrut să plece de aici. După ce bărbații tantrici au venit și au plecat, ne-am așezat toți în cerc pe plajă.

În lumina lunii, femeile s-au mutat în mijlocul cercului. Cineva a început să cânte la un instrument cu corzi, iar noi am început dansul de mai devreme. Ni s-a zis să ne oprim doar când bate Satayama în gong.

După ce am dansat o viață, am auzit în sfârșit gongul. M-am așezat în fața lui Ross, l-am ținut de mâini și m-am uitat în ochiul lui stâng (nu am idee de ce), timp de 15 minute, până când Satayama a lovit din nou gongul. Aș fi vrut să întrerup ședința, să fac o glumă sau să râd, dar nu am putut până când nu am auzit bătaia gongului. Cel mai nasol a fost că a trebuit să fac tot programul – cu dans, ținut de mâini și privit în ochi – cu fiecare bărbat din grup. Unii dintre ei se legănau și gemeau în timp ce îi țineam de mâini. A fost ca un speed dating tantric. La final mă simțeam epuizată.

Cred că subestimasem cât de greu e să suporți privirea masculină pe tine atâta timp. Exercițiile m-au intimidat și m-au vulnerabilizat. Mi s-a făcut și un pic greață. Chiar dacă bărbații respectivi erau, poate, ok, exercițiile mi-au scos din subconștient niște amintiri vechi neplăcute, în care nu-mi fuseseră respectate limitele. 

După ce s-au oprit camerele de filmare și m-am întors în cameră, am plâns și am fumat un pachet întreg de țigări. Cred că dintre toate ritualurile, cel mai bine a funcționat ceremonia de transformare, pe care, culmea, am urât-o cel mai mult.

Cât despre traume? Poate n-o să reușesc să le depășesc niciodată. Situațiile senzuale cu bărbați sau situațiile în care nu am control îmi declanșează mereu amintiri nedorite, dar învăț să fac față tot mai bine. Am învățat multe despre mine pe insula Tantra și mi-am întărit limitele. Acum știu că nu pot să mă uit în ochii unui necunoscut mai mult de două minute.