Motivul oribil pentru care femeia asta a locuit o lună într-o cabină telefonică

Când guvernul din Shanghai le-a ordonat, luna trecută, celor 26 de milioane de cetățeni să stea acasă din cauza unui nou val de COVID-19, o femeie și câinele ei s-au adăpostit într-o cabină telefonică roșie.

Femeia, o muncitoare imigrantă, a locuit în spațiul respectiv timp de o lună și a ieșit din când în când cu cățelul la plimbare sau să își aerisească pătura. Povestea ei a ieșit la lumină atunci când un locuitor dintr-un apartament de peste stradă i-a documentat existența și evacuarea într-o serie de fotografii pe rețelele sociale chinezești, unde acestea au stârnit furia cetățenilor față de guvernul incompetent care nu a reușit să răspundă nevoilor unei persoane vulnerabile. 

Pentru mulți dintre locuitorii Shanghaiului, durerea femeii s-a adăugat la frustrarea pe care le-a cauzat-o carantina tuturor. Într-un incident recent care a fost comparat cu o scenă din The Shining, autoritățile au spart ușa unui apartament ca să-i târască pe locuitori la centrul pentru carantină. În alt caz, o bătrână de 75 de ani dintr-un azil a fost pusă într-un sac destinat cadavrelor, deși s-a descoperit că era vie.

„Cum a devenit atât de dificil să supraviețuiești?” a comentat un cetățean din Shanghai pe rețeaua chinezească WeChat, ca reacție la fotografiile publicate de Esquire China duminică.

Cazul femeii a subliniat din nou inegalitatea economică accentuată de pandemie.

Femeia, care n-a fost identificată în articol, se numără printre numeroșii muncitori imigranți care nu și-au putut găsi un job din cauza pandemiei. Cum nu a avut bani de chirie, femeia și-a făcut un adăpost în cabina telefonică. Alții aflați în situația ei au dormit pe cartoane prin parcări sau și-au instalat corturi pe sub poduri.

„Mulți muncitori imigranți trăiesc de pe o zi pe alta și se bazează pe angajatori să le ofere casă și masă”, a zis Pun Ngai, profesor la Universitatea Lingnan din Hong Kong, care studiază piața muncii din China. „Cum magazinele și fabricile s-au închis, oamenii aceștia au rămas fără opțiuni.”

Astfel, muncitorii imigranți, care constituie o treime din forțele de muncă din China, au fost afectați în mod disproporționat de pandemie față de cei cu joburi stabile. 

Într-un interviu de marți cu China Youth Daily, femeia a zis că a început să locuiască în cabina telefonică în ianuarie. Și a făcut asta până săptămâna trecută, la miezul nopții, când a evacuat-o poliția. Cu cățelul strâns la piept, femeia a plecat desculță și a dispărut în ploaie. Conform China Youth Daily, a refuzat oferta de cazare a autorităților și a preferat să se descurce singură.

Dar multe alte persoane care trăiesc pe străzi nu au opțiunea asta.

Zhang, un muncitor imigrant de 31 de ani, a locuit pe stradă timp de câteva săptămâni, după ce carantina din aprilie a închis șantierul unde lucra. Cum nu s-a putut întoarce acasă la el, în provincia Henan, a început să doarmă pe șantier și într-o piață. A supraviețuit două săptămâni cu tăieței la plic până a primit o porție de orez într-un azil pentru persoane fără adăpost. Acum e în azilul respectiv, înconjurat de gratii și poliție, și nu mai are voie să plece de acolo.

„Nu vreau să stau aici, vreau să muncesc”, a zis Zhang pentru VICE World News și ne-a rugat să-i folosim doar prenumele, de teama autorităților.

Pandemia a dezvăluit condițiile precare în care lucrează muncitorii ca Zhang. Într-un alt videoclip care a ajuns viral pe rețelele sociale, un muncitor oprește un camion de pe stradă, din disperare. „Sunt muncitor, dar nu am de lucru. Mor de foame”, a zis bătrânul. A plâns când șoferul camionului i-a dat banane și biscuiți.

În timpul carantinei, unii muncitori au apelat la ajutor online și au zis că au contribuit la construirea spitalelor temporare din timpul pandemiei, după care au fost aruncați la gunoi de către angajatori când s-au îmbolnăvit.

Unii locuitori din Shanghai au făcut eforturi personale să-i ajute pe muncitorii imigranți, cărora le-au distribuit mâncare și saci de dormit.

„Mulți nu au unde să se ducă și cui să ceară ajutor”, a zis Jane, o antreprenoare de 33 de ani care a colectat corturi, pături și alimente pentru persoanele aflate în situații vulnerabile. Când s-a încălzit, ea și alți voluntari le-au distribuit muncitorilor și spray pentru țânțari.

Compus din zeci de voluntari, grupul lui Jane a primit peste două sute de cereri de ajutor în ultima săptămână. Dar numărul a scăzut de luni încoace, de când autoritățile au început să facă eforturi și să le ofere adăpost persoanelor de pe străzi.

Xu, un voluntar din alt grup caritabil, a zis că e responsabilitatea guvernului să gestioneze consecințele restricțiilor din pandemie și să aibă grijă de oamenii de pe străzi.

„Nu e un gest caritabil, e efectiv responsabilitatea lor în mod legal”, a zis Xu, care așteaptă să fie operat la rinichi și a fost amânat la infinit de spital. „Oamenii trebuie să poată alege cum vor să trăiască și unde vor să meargă.”