Am vorbit cu Zoe, care la 13 ani e pilot internațional, deși își ia bully că „e fată”

După ce Netflix a scos miniseria Formula 1: Drive to Survive, pare că lumea sporturilor cu motor are tot mai multă popularitate. De la racing enduro la kartingul de mare nivel sau MotoGP, noi generații de cai putere și atleți de mare performanță încep să aibă din ce în ce mai mulți fani. Dar această popularitate a adus în prim plan și neajunsurile acestui sport exclusivist lansat în anii ‘50.

La prima vedere, e un sport pentru bărbați albi – Lewis Hamilton, de șapte ori campion mondial, e o excepție. Și chiar dacă publicul feminin aproape s-a dublat în ultimii patru ani, n-o să vezi prea multe femei în scaunele de pilot la competițiile de vârf. Încă.

Permite-mi să-ți fac cunoștință cu Zoe Florescu-Potolea, care la doar 13 ani pilotează karturi la cel mai înalt nivel și a obținut rezultate remarcabile. După ce a câștigat selecția programului pentru junioare Girls on Track – Rising Stars, organizat de FIA (Fédération Internationale de l'Automobile). Astfel, ea va concura în sezonul 2023 în competițiile internaționale de top de karting cu sprijinul și sub îndrumarea Ferrari Driver Academy. 

Am vorbit cu Zoe despre ce înseamnă să fii pilot și să faci performanță pornind din România și ce urmează pentru cariera ei. Am cunoscut o tânără cu o pasiune fără limită de viteză, care îți arată cum „conduci ca o fată” ar trebui să fie un compliment, nu o remarcă misogină.

VICE: Cum te-ai apucat de karting? Cine ți-a insuflat pasiunea pentru adrenalină?
Zoe Florescu-Potolea: Aș spune că mama m-a împins să fac acest sport când aveam doar șapte ani. Un prieten de-ai ei din copilărie organiza pentru prima oară o tabără de karting, în Italia. E vorba despre Constantin Răileanu, fost pilot de karting și unul dintre cei mai buni și talentați ai noștri. Mamei i s-a părut o idee bună să ne trimită pe mine și pe sora mea, care atunci avea cinci ani, ca să și învățăm ceva. Felul în care ne-a transformat acea experiență ne-a făcut să continuăm. 

Am continuat cu taberele vreo două ani, până când Răileanu le-a spus părinților: „Niciodată nu vom ști dacă Zoe are ce trebuie ca să facă performanță în acest sport dacă nu are experiența unei curse adevărate. E o cursă extrem de complexă care te pune în fața unei alegeri: mergi mai departe la nivel profesionist sau o lași la nivel de Sunday driver?”

Dacă nu era kartingul, ce pasiune crezi că ai fi urmat? Simți că ai sacrificat ceva pentru această carieră deja impresionantă?
Acum nu pot să-mi imaginez altceva. Îmi place senzația de viteză, să conduc kartul, să fiu una cu el. Pentru mine, nimic nu se compară cu curba de viteză de la Circuito Internazionale di Napoli, cu cauciucuri noi și 130 km/h. Sau un punct de frânare într-un hairpin pe care îl nimeresc de 50 de ori la rând, cu marja de unu–doi centimetri.

Care sunt șansele ca un tânăr din România să exceleze în karting?
Ca să excelezi trebuie să urmezi niște pași, nu merge cu scurtături. Iar acești pași trebuie urmați, din păcate, în afara țării, unde sportul ăsta e mai dezvoltat, mai „la el acasă”. Geografic, Italia e cea mai la îndemână pentru noi. Acolo sunt și sediile producătorilor de motoare și karturi de top și cele mai bune echipe oficiale. 

E clar că se formează noi talente pe pistele din România, dar nu poți fi competitiv internațional doar cu antrenamente și competițiile de aici. M-aș aventura să spun că ai putea avea surpriza să devii campion aici și să te trezești printre ultimii în competițiile internaționale. Iar asta nu se datorează doar nivelului extrem de ridicat în afară – pistele și condițiile de acolo sunt diferite și influențează performanța.

Cât de scump e să faci karting?
E extrem de scump, la fel ca orice sport pe care ajungi să-l faci la nivel internațional – sunt mulți oameni implicați, multă logistică, echipament. De exemplu, un set de anvelope costă 210 euro și pot să se uzeze în 30–40 de ture, în timp ce o zi de antrenament înseamnă cel puțin o sută de ture de pistă. Bugetul unui sezon în care concurezi în RGMMC Champions of the Future, CIK FIA European Championship și World Championship începe la 200 000 de euro. O zi de teste și antrenament pe un circuit din Europa, cu o echipă de top, costă 1 600–2 000 de euro. Ai și varianta să te antrenezi cu unchiul mecanic si kartul în portbagaj, dar nu faci performanță.

Cum privește statul român piloții? Autoritățile ajută în vreun fel tinerii promițători sau fiecare e pe cont propriu? 
Din păcate, eu nu știu să fi primit vreun ajutor. Oricum, au am licența internațională de pilot emisă de federația italiană „Automobil Club Italia Sport”, reprezint Italia și sunt pilot de fabrică al unei echipe de top din Italia, nu prea mai am legătură cu ce se întâmplă la noi. Am concurat puțin în România în 2022 – am câștigat Cupa României, de exemplu, dar am figurat ca pilot „Internațional Italia”. 

Am văzut că talentul feminin e din ce în ce mai încurajat în motorsport. Tu ai simțit ceva diferit în competiții pentru că ești fată?
Am simțit, dar negativ. E mult bullying și suntem departe de a avea egalitate între numărul de fete și cel de băieți. Iar băieții... se întrec între ei fără probleme, însă când știu că se întrec cu o fată, parcă le ia cineva mințile. Parcă li se activează alte simțuri și se bat mai mult și mai murdar. E mult dirty racing. Preferă să intre în mine și să-ncerce să mă dea afară decât să recunoască că sunt mai rapidă și că i-am depășit. Mulți adulți sunt la fel – părinți, mecanici, antrenori, care după cursă le spun băieților: „Ce-ai făcut, mă? Te-a depășit o fată?” 

Alți adulți vin să mă-ncurajeze și-mi spun: „Ai mers foarte bine, ai făcut o cursă extraordinară pentru o fată”. Nu-și dau seama că discriminează. Eu le răspund: „Sub cască, toți suntem piloți.”

La campionatul mondial de anul ăsta am avut mari probleme cu agresivitatea băieților. Fotograful a surprins momentul în care am fost împinsă de un băiat pentru că eram mai rapidă, nu m-am lăsat, iar acesta a preferat să iasă cu mine decât să-l depășesc. I-am arătat semnul. Nu am publicat poza până acum pentru că nu e fairplay ce am făcut, dar pur și simplu nu am mai putut de nervi.

Care crezi că sunt șansele ca F1 să devină o competiție mixtă, de piloți bărbați și femei? Ar trebui păstrate competițiile separate?
Nu cred că trebuie separate. E mult mai fun împreună și nu văd nicio diferență în felul în care pilotăm. Atâta timp cât ești antrenat și în formă, nu e nicio diferență.  

Ce nu înțeleg oamenii din treaba asta și ai vrea să știe?
Că nivelul de performanță e atât de sus, încât departajarea e de sutimi de secundă între noi. Primii 20 dintr-o grupă de 30 pot fi toți într-o jumătate de secundă, iar asta nu înseamnă că nu sunt toți excelenți.

Kartingul e un sport periculos. Ai avut vreun accident grav? Ți-a fost vreodată teamă pe pistă pentru sănătatea ta?
Da, e un sport extrem și se întâmplă tot felul de accidente, dar nu am auzit de ceva foarte grav; mai degrabă spectaculos, decât grav. Am zburat de multe ori în decor la peste 100 km/h, dar fără urmări grave. Te mai poți răsturna, vine cartul peste tine, nu e chiar plăcut. Dar avem echipamente care ne protejează, așa că nu mă gândesc prea mult la incidente. În general, mă simt mai safe la cursele de top internaționale – cine concurează acolo știe ce face, nu sunt amatori care se sperie și fac greșeli sau gesturi nebunești pe pistă. 

Cât timp îți rămâne pentru școală și cât de înțelegători sunt profii de tema asta?
Școala e o temă delicată și pentru mine, și pentru părinții mei. E foarte greu să mă implic în ambele la fel de bine, din cauză că nu prea ajung fizic la școală. Aproape toți piloții cu care concurez sunt în regim de homeschooling sau fac școli pentru sportivi, care-și mulează programul de predare.

Eu vreau să fac și școală și karting la fel de bine și cred că e posibil. Merg la o școală internațională care predă pe sistemul britanic, iar acolo conducerea școlii e foarte deschisă și apreciază ce fac, chiar dacă unii profesori au impresia că nu iau școala în serios. Am ascultat un podcast cu David Popovici în care spune că are super profi, unii chiar vin să-l vadă la meciuri. Și mie mi-ar plăcea...

După părerea ta, care-i cel mai frumos circuit de karting amator din România? Unde ne-ai recomanda să dăm o tură ca amatori?  
Recomand circuitul de la Prejmer. Sunt profesioniști acolo, au karturi de agrement bune, sistem de crono și punctaj de ultimă generație. La ei sunt foarte tari cursele de anduranță pentru amatori. Manager e Constantin Răileanu, o legendă motorsport. Poate aveți norocul să vă facă și puțin coaching. 

Și, pe final: Hamilton sau Verstappen și de ce? Cine e pentru tine cel mai mare campion all time?
L-aș alege pe Hamilton pentru că, against all odds, a ajuns unde e acum. Aici nu vorbesc doar de talent și foarte multă muncă, dar și de puterea de a se dezvolta ca sportiv, având în vedere că e de culoare și nu a fost mereu tratat cum trebuie. Poate că aici rezonez cu el, pentru că și mie, ca fată, mi-e foarte greu.