6 momente penibile cu Nicolae Ciucă, fanul lui Țepeș care ar vrea să uiți că-i acuzat de plagiat

Din 25 noiembrie 2021, Nicolae Ciucă este premierul României peste un Guvern mozaic cu oameni de la PNL, PSD și UDMR. E ce-a ieșit după ce vechiul guvern condus de Florin Cîțu a zis că nu mai vrea să facă treabă împreună cu USR. Același Cîțu a devenit președintele partidului la congresul PNL din septembrie 2021. Prea mult n-a rezistat, că din 10 aprilie 2022 Nicolae Ciucă este și șeful partidului. Iar mandatul de premier l-ar avea până în mai 2023, dacă nu se mai schimbă nimic, când ar trebui să lase locul cuiva de la PSD.

Spre deosebire de congresul din toamnă, curățenia de primăvară a arătat, pe scurt, așa: președintele Klaus Iohannis n-a mai participat și n-a mai zis nimic pe subiect – ce-i drept, nici n-avea de ce, că Ciucă a fost singurul candidat –, generalul în rezervă Nicolae Ciucă a dat femeile la o parte și-a pus doar bărbați în prima linie a partidului, iar Florin Cîțu a ieșit pe ușa din dos a cursei de-a fi șef. În mai puțin de un an, Florin Cîțu a trecut de la a fi premier cu un viitor cât de cât luminos în politică la a fi îndepărtat din funcțiile pentru care s-a zbătut atât să le obțină.

Nu mai contează asta, Nicolae Ciucă e acum în linia întâi. În mai puțin de șase luni, el a dovedit că este un bun executant care poate să ignore și să nege realitatea cu lejeritate, dacă asta îi servește în vreun fel. Așa c-am adunat câteva astfel de momente, inclusiv cel în care s-a lipit de imaginea lui Vlad Țepeș.

10 aprilie a fost o zi cu mai multe emoții pentru românii care au trebuit să iasă în ploaie decât pentru Nicolae Ciucă. A fost singurul candidat și, surpriză, a devenit singurul președinte PNL. Ieșirea din scenă a lui Florin Cîțu, care în toamna lui 2021 a devenit șeful partidului și-a spus că e parte din „echipa câștigătoare”, a venit la final de martie. Până la urmă și-a dat singur demisia pe 2 aprilie – ca să n-o facă pe 1 aprilie, de ziua lui, când a împlinit 50 de ani. 

Nicolae Ciucă e acum șeful partidului, șeful Guvernului și apropiat al lui Klaus Iohannis. Bine, și aici există un scenariu de lucru. Iohannis ar urma sa primească șefia NATO în 2023 ca secretar general – ceea ce poate fi super amuzant, dacă nu chiar stupid – și Ciucă să treacă drept președinte interimar, iar la prezidențiale să intre fix din poziția asta. Liberalilor li s-a dat apă la moară cu teoria asta și de către agenția de știri DPA, care a încropit o listă de posibili șefi NATO. Dar scenariul a fost prezentat pe 4 februarie, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

Până la un astfel de scenariu, Nicolae „Încă Premier” Ciucă a spus că România nu are cetățeni ruși care ar urma să fie expulzați. Asta s-a întâmplat pe 4 aprilie. Bine, a lăsat-o vag în: „Din informațiile pe care le am până acum, nu avem astfel de persoane”. În mai puțin de 24 de ore, informațiile au venit: pe 5 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe – minister, iată, aflat sub comanda lui Ciucă – a anunțat că face pachet zece reprezentanți ai Ambasadei Rusiei în România. Duduie colaborarea între ministere și premier.

Umbra lui Victor Ponta se întinde, iată, peste ani și ani peste toți care ajung în ministere. Acum Ciucă e în poziția de premier plagiator. Încă nedovedit, că s-a asigurat de asta. Totul a început pe 18 ianuarie, când Emilia Șercan a publicat pe PressOne un articol în care susține că Nicolae Ciucă și-a plagiat teza de doctorat. Cel puțin 42 de pagini din totalul de 138 ar fi hoțomănite din alte surse: două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului.

Până și verificarea tezei de către Emilia a fost îngreunată. Atât regulamentul Bibliotecii Naționale, cât și cel al UNAP interzic fotografierea paginilor dintr-o teză de doctorat. La acel moment, Ciucă a spus că teza sa de doctorat a fost întocmită în concordanță cu cerințele legale existente la momentul respectiv. Și de aici începe alt capitol al acestui plagiat.

Aceeași Emilia Șercan a arătat pe 22 martie cum premierul se asigură că verificarea e îngreunată, dacă nu chiar oprită cu totul. Ministerul Educației, subordonat premierului, a cerut suspendarea a trei sesizări prin care lucrarea a fost reclamată pentru plagiat la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Totodată, Parchetul General a deschis, anterior, o investigație care viza teza respectivă și a ridicat de la universitate toate documentele originale referitoare la studiile lui Ciucă. În plus, Parchetul General a ridicat și de la CNATDCU toate documentele din dosarul de analiză a suspiciunilor de plagiat. Adaugă la toate astea și două inițiative din Parlament care ar trebui să-i salveze pe plagiatori de povara de a-și recunoaște furtul și de a le fi ridicat titlul de doctor. 

Prima tentativă i-a aparținut deputatului Cătălin Zamfir Manea, de la Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”. Propunerea a fost să fie absolviți de vină toți cei care ar fi plagiat înainte de 2011. A retras amendamentul când informații despre el au ajuns în spațiul public.

A urmat, în mai puțin de-o săptămână, deputatul PSD Adrian Solomon. Amendament identic, aprobat ca primul de comisia pentru învățământ de la Camera Deputaților, și întors la comisie după ce a fost dezvăluit.

Procesul de verificare e acum blocat, iar Emilia Șercan este ținta unei campanii de compromitere. Mesajele de amenințare au venit după ce-a dezvăluit că Nicolae Ciucă ar avea o teză de doctorat plagiată. Aproape o lună mai târziu a primit un mesaj cu poze personale de-ale ei. Cazul implică și sifonare de informații din dosarul plângerii ei înregistrat la poliție. A detaliat toate astea într-un articol publicat în PressOne. În caz că nu știai, Poliția e subordonată Ministerului Afacerilor Interne, subordonat lui Ciucă. Guvernul a reacționat printr-o declarație rigidă cum că susține libertatea presei. 

E posibil ca plecarea lui Florin Cîțu de la șefia PNL să i se fi tras și de la ce-a zis despre platforma care ar fi trebuit să verifice știrile false. „Excesul de zel dăunează grav sănătății economiei. Ieri se arestau prețuri, azi se arestează opinii. Mâine?”, a spus Cîțu în martie 2022 când au apărut informații despre o platformă care ar fi trebuit să „cearnă” internetul de informații false.

Inițiativa, mascată sub umbrela „lupta cu fake news”, a presupus ca la Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) să fie creat un grup de lucru – la care s-a alăturat Guvernul României condus de Nicolae Ciucă, CNA și mai multe ONG-uri – care să pregătească o platformă digitală pentru scanarea presei online, blogurilor și rețelelor sociale în căutarea fake news, surselor de dezinformare și propagandă în contextul conflictului din Ucraina.

Partea și mai frumoasă era asta: un semnal de fake news ar fi dacă premierul Nicolae Ciucă, Guvernul sau președintele Klaus Iohannis ar fi asociați cu cuvinte ca „incompetență”, „corupție”, „furtișag” sau „mizerie”. Mare hoțomănie, nu? Sper că nu ajunge pe listă și cuvântul ăsta. Altfel, dacă arată a cenzură și seamănă cu cenzura, ar putea fi foarte bine cenzură, nu? 

Guvernul s-a scuzat și-a zis că nu era în localitate când s-a întâmplat să vină ideea unui proiect care-i servește foarte bine și că proiectul a fost inițiat de societatea civilă și „nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific”. 

Contextul mai larg în care a apărut ideea asta „originală” pe la noi e cel în care entități ca Russia Today sau Sputnik au fost blocate la nivel european. Departamentul condus de Raed Arafat s-a trezit ca-n 2020 să decidă care-i adevărul – în primele două luni de pandemie, în perioada stării de urgență, au fost blocate 15 site-uri care ar fi dezinformat pe subiectul situației medicale. Super interesant însă cum ce-i deranjează pe cei de la conducere sunt cuvinte ca „incompetență” sau „corupție”. 

Asocierea lui Nicolae Ciucă cu armata e întemeiată. E general în rezervă și-a condus operațiuni și oameni în teatre de operațiuni. Așa că ce mai e o asociere cu Vlad Țepeș, la o adică. Asta s-a întâmplat într-un interviu publicat de Time în care premierul a spus că voievodul a jucat un rol important în apărarea Europei și a valorilor sale. „Dincolo de strategiile militare folosite întotdeauna pentru apărare, niciodată pentru a cuceri alte teritorii, conducătorii români au fost diplomați excepționali, vizionari și păstrători de pace”, a adăugat Ciucă.

Pentru un militar cu – încă! – doctorat în științe militare, Ciucă a picat foarte ușor în povestea cu țările române, linia de apărare a Europei și ce conducători minunați am avut noi p-aici. Și unii au fost, dar să-l alegi pe cel care s-a remarcat în special prin brutalitate și dictatură spune multe despre cum te-ai vedea ca lider într-o lume modernă în care România nu e nicidecum vreun avanpost defensiv, ci parte esențială a structurii NATO (pe care, fie și doar ca militar, se poate presupune că Ciucă o știe cât de cât).

Glumesc, acum știe toată lumea mai ales pentru că declarația respectivă a dispărut de pe internet. Sau, mă rog, așa a crezut el sau cei care au acționat în apărarea lui. În 2018, el a spus că nu vrea să aibă de-a face cu politica. „Nu voi face politică. Voi face tot ceea ce îmi stă în putere şi îmi va îngădui viitorul să sprijin această instituţie (Statul Major al Apărării – n.r.). Dar nu dintr-o funcţie publică.”

Declarația a apărut pe site-ul Radio România Actualități. Apoi a dispărut pe 22 octombrie 2021. Cine a „dispărut-o”? Nu se știe, dar se caută să se afle. Sau cel puțin așa a spus DIICOT pentru Libertatea. În martie 2022, Direcția a spus că există un dosar penal care are ca obiect comiterea infracțiunilor de hacking. Altfel spus, declarația ar fi fost eliminată de oameni răi. Autorul interviului, Radu Dobrițoiu, era deja angajat la MApN în calitate de consilier al generalului când declarația a fost ștearsă. Mna, coincidențe. 

Undeva prin 2021, USR și PNL s-au certat. Așa a ajuns un partid să fie dat afară de la guvernare, iar altul să-și facă guvern cu PSD și UDMR. Mărul discordiei a fost proiectul „Anghel Saligny” – în esență un PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală) ca ale lui Dragnea, varianta 3.0. În teorie, proiectul e util pentru a finanța investiții mici în localitățile sărace din România precum asfaltări, poduri, alimentări cu apă, canalizări etc. În realitate, proiectul nu a moștenit doar misiunea PNDL-urilor PSD, ci și hibele de implementare ale acestora.

Nicolae Ciucă, acum și premier, și președinte PNL, trebuie să întoarcă bani în teritoriu către susținători. Pe 6 aprilie, Guvernul a adoptat un act normativ ca să suplimenteze cu peste 15 miliarde de lei (circa trei miliarde de euro în plus față de cele zece miliarde deja alocate) proiectul „Anghel Saligny”. A fost la limită, csz, că pe 10 aprilie era Congresul PNL și Ciucă avea emoții din postura de unic candidat. Din banii alocați acum, zece miliarde de lei vor fi destinați pentru construcția și modernizarea drumurilor – clasic, nu? – și 5,5 miliarde pentru extinderea rețelei de gaze.

Cum, pe baza demersului de-a lupta cu fake news, Guvernul n-ar trebui să fie acuzat de incompetență sau corupție, nu poți decât spera cu ochii deschiși la reușitele programului. Uite ce bine zice hârtia: din totalul de 65,5 miliarde de lei, 22,5 miliarde sunt pentru investiții în apă și canalizare, 30 de miliarde pentru drumuri și poduri și 13 miliarde pentru sisteme de distribuție gaze naturale. În aceeași cheie a, cum altfel? lipsei de incompetență și corupție merită amintit că numărul angajaților la stat a ajuns, în februarie 2022, la 1,266 milioane – plus de 75 356 de angajați comparativ cu sfârșitul lui 2016, conform Profit. Nu în ultimul rând, actualul guvern are cel mai rapid ritm de creștere a numărului de angajați din sistemul public, cu o medie lunară de 2 304 posturi în plus.

Sunt aproape șase luni de când Nicolae Ciucă e șef de guvern. Pe calendarul inițial, convenit cu celelalte partide, mai are încă un an și un pic de mandat. Așteaptă-te la orice, că deja au fost surprize deosebite până acum, și nu în sensul bun.