Iată cum arată viața într-o țară care nu mai are combustibil

Jason Anthony stă la o coadă de doi kilometri pentru combustibil de două zile. În capitala Colombo a Sri Lankăi, țara lovită de criză din Asia de Sud, bărbatul în vârstă de 35 de ani doarme în tuktuk-ul său când e epuizat sau stă pe trotuar cu alți șoferi care așteaptă și ei acolo de câteva zile. 

Când benzinăriile se închid la finalul zilei, merge câțiva kilometri spre casă și apoi se întoarce a doua zi să stea la coadă. A arătat improvizația în care dormea pe stradă într-un apel video pentru VICE World News. 

„Am fost forțat să renunț la jobul ca ghid turistic în februarie când lucrurile s-au înrăutățit atât de tare aici încât n-au mai venit turiștii. A trebuit să devin șofer de tuktuk”, a spus Anthony. „Acum e așa mare penurie de combustibil că n-am lucrat deloc în ultima lună. Abia mă mai descurc acasă, dar sunt forțat să-mi petrec zilele la benzinării.”

Pe lângă cozile de doi kilometri pentru tuktuk-uri, există cozi separate pentru mașini și autobuze publice. Mulți așteaptă de cinci zile, iar imaginile cu oameni care stau la coadă pentru combustibil cu orele sau zilele au devenit un simbol al crizei umanitare în creștere în țara cu 22 de milioane de oameni, una care se înrăutățește pe zi ce trece.

În timp ce Sri Lanka se adâncește și mai mult în datorii și rămâne fără rezerve de valută, nevoile de bază precum mâncarea și combustibilul se consumă și ele rapid. Pe 28 iunie, guvernul din Sri Lanka a anunțat că nu este îndeajuns de mult combustibil ca serviciile esențiale precum sistemul medical, trenurile și autobuzele publice să funcționeze timp de două săptămâni. Sectorul confecțiilor - cel mai mare contribuitor la PIB-ul țării și o sursă crucială de venit pentru aproape trei milioane de lucrători formali și informali - mai are combustibil să reziste doar zece zile. 

Pe 26 iunie, guvernul a majorat prețurile la combustibil cu 22 la sută, invocând o întârziere pe termen nedeterminat a livrărilor de petrol din cauza lipsei de valută. Săptămâna trecută, noul prim ministru al Sri Lankăi, Ranil Wickremesinghe, a recunoscut la o ședință parlamentară că economia țării a ajuns pe fundul prăpastiei. 

„Acum avem de-a face cu o situație mult mai serioasă, pe lângă deficitul de combustibil, gaz, electricitate și alimente”, a spus el. „Economia noastră s-a prăbușit complet.”

Ceylon Petroleum Corporation, deținută de guvern și principalul furnizor de combustibil din țară, are datorii de șapte sute de milioane de dolari. Până acum, țara a primit peste patru sute de mii de tone metrice de transporturi cu combustibil din India, împreună cu cinci sute de milioane de dolari ca ajutor financiar pentru achiziția de combustibil. Până în aprilie, Sri Lanka a folosit 60 la sută din linia de credit de cinci sute de milioane de dolari. 

„Ca rezultat al datoriilor, nicio țară sau organizație din lume nu este dispusă să ne ofere combustibil. Sunt sceptici să ofere chiar și combustibil contra cost”, a adăugat Wickremesinghe în ședința parlamentară. Pe 26 iunie, guvernul a declarat că își va trimite miniștrii în Rusia și Qatar ca să cumpere petrol ieftin în zilele următoare. 

Cetățenii simt mai mult ca niciodată chinul. Pe lângă criza de combustibil, oamenii nu-și pot permite alimente de bază precum orez, lapte, fructe și legume. Pe 17 iunie, guvernul a ordonat oficialilor să lucreze de acasă ca să economisească combustibil și să-și obțină propriile alimente din curte pe fondul penuriei acute cu care se confruntă țara.

În spitale, doctorii spun că au rămas fără medicamente esențiale și echipamente medicale. Sute de oameni disperați din Sri Lanka au fost prinși că fug ilegal din țară, inclusiv până în Australia ca să scape de criză. 

La începutul lunii iunie, o femeie din Colombo și-a aruncat fiul în vârstă de cinci ani de pe un pod într-un râu și a încercat și ea să sară, dar a fost salvată de trecători. Poliția a spus presei că acțiunile sale au fost motivate de disperarea în fața crizei economice.

Wimal Jayasuriya, un profesor de arte marțiale din Colombo, care se bazează mult pe transportul public, a povestit cum copiii săi nu mai pot ajunge la școală fiindcă autobuzele fie nu mai au combustibil, fie sunt prea aglomerate ca să se mai poată urca în ele.

„Ni se tot spune că va fi combustibil, dar am obosit să așteptăm zilnic”, a declarat pentru VICE World News bărbatul în vârstă de 43 de ani. „Nu am un job permanent și trăim într-un apartament închiriat. Fiecare zi este o luptă de supraviețuire pentru noi.”

„Cel mai groaznic impediment este pentru copiii noștri, care nu doar că nu mai primesc mâncare și nutrienți, ci acum nici educație”, a adăugat el. 

Din martie, cel puțin 12 oameni au murit la coadă la combustibil, de epuizare și boală, în timp ce au îndurat canicula din Sri Lanka. La benzinării au loc accese de violență în ciuda creșterii prezenței forțelor de ordine. 

Colapsul din Sri Lanka a devenit un avertisment pentru țările în curs de dezvoltare care trec printr-o criză economică globală care s-a răspândit pe tot globul ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia. 

În timp ce Sri Lanka s-a adâncit în recesiune, protestele în masă au zguduit țara de peste o sută de zile. Protestatarii blamează guvernul din Sri Lanka pentru colapsul economic, condus din 2019 de puternicul și coruptul președinte Gotabaya Rajapaksa. Săptămâna trecută, trupele din Sri Lanka au deschis focul după ce protestele din cauza combustibilului au devenit violente. Patru cetățeni și trei militari au fost răniți. 

Chiar și înainte de criză, mai mult de patru la sută din populația din Sri Lanka - aproximativ nouă sute de mii de oameni - trăiau deja sub limita națională de sărăcie, conform Asian Development Bank. Țara înregistrează o rată de inflație record de aproape 40 la sută - printre cele mai grave din lume - pe măsură ce prețul alimentelor crește vertiginos și alte sute de mii de persoane sunt împinse în sărăcie în timp ce-și pierd locurile de muncă. 

„Resursele fie s-au terminat, fie sunt prea scumpe pentru omul de rând”, a spus șoferul de tuktuk, Anthony. „Nu-i de mirare că furia și protestele nu se opresc.”