Istoria menstruației îți arată discriminarea la care încă sunt supuse femeile. Și ne-a ajuns

Eram pe toaletă când mi-a venit menstruația prima dată. Am știut din momentul în care mi-am dat jos chiloții, și am văzut pata de sânge, că „am devenit femeie”. Habar n-aveam ce înseamnă chestia asta, dar o auzisem în jurul meu, așa că știam că a început o schimbare în fața căreia n-avea sens să mă împotrivesc. Însă mai știam ceva: trebuia să fiu discretă și cuviincioasă față de această nouă taină femeiască. Era un egal între rușine și bun simț. 

Nu știam că ce simțeam era ceva infim comparat cu fetele din anumite părți ale globului care sunt trimise să locuiască în colibe, iar unele dintre ele mor înghețate din cauza temperaturilor scăzute din timpul nopții sau otrăvite de mușcătura șerpilor din fân. Cum nu știam nici că există societăți în care perioada asta nu e ascunsă, ba chiar celebrată și trăită în comunitate cu alte femei, care o marchează drept o perioadă pentru odihnă, conexiune cu sinele și comunitatea feminină. 

Știam doar că trebuie să palmez tamponul, să am grijă să nu se vadă absorbantul prin pantaloni și să plec acasă de la școală dacă s-a scurs nițel sânge pe pantaloni.

Într-o pauză dintre ore, cât eram în generală, colegii au umilit un coleg care era mai retras și care se înțelegea mai ușor cu fetele. I-au lipit un tampon pe spate. Tamponul era ceva rușinos. Ciclul menstrual era ceva rușinos. Menstruația era o chestie „de fete”, înjositoare.

Am ales să scriu acest articol despre menstruație ca să vezi cum a fost înțeleasă, acceptată sau mascată de marile religii, cum a ajuns să afecteze și chiar limiteze integrarea femeilor în societate și ce soluții au în prezent persoanele care menstruează. 

Locurile de venerație și menstruația încă sunt, pentru anumite comunități, într-o relație complicată. O femeie care a răspuns unui chestionar online al Asociației Pe Stop cred c-a rezumat cel mai bine paradoxul situației: „Care este cel mai ciudat lucru despre menstruație pe care îl știi?” – „Că se dezintegrează biserica sau te trăznește doamne-doamne în cap dacă intri acolo pe stop. Still cannot compute the double misogyny of «femeile sunt făcute să fie mame», but any sign of fertility=dirty, messy, whore. Sinistru.”

La începuturi, carantinau femeile pentru șapte zile ca nu cumva să molipsească și alți oameni cu „impuritatea” menstruală. În Cartea Leviticului, presupus scrisă de Moise, era notat că oricine atinge o femeie aflată la menstruație, sau orice alt obiect pe care ea a stat sau a dormit, va fi „necurat” până la finalul zilei. Un bărbat care s-a culcat cu o femeie aflată la menstruație ar fi „necurat” șapte zile. După încheierea menstruației, femeia trebuia să ducă fie două turturele, fie doi pinguini, la un preot pentru a-i jertfi, un sacrificiu care să-i redea starea de puritate post menstruație. 

Atitudinea asta își are rădăcinile în cartea Genezei, conform căreia suntem toate „pedepsite” pentru că Eva a mâncat din mărul cunoașterii și astfel a încălcat cuvântul Domnului. 

Femeilor le este interzis să țină postul – Ramadan – cât sunt la menstruație. În același timp, nu au voie să practice cele cinci rugăciuni zilnice, să citească din Coran sau să intre într-o moschee. Desigur, practicile sunt adaptate în funcție de comunitatea religioasă. 

Într-un articol VICE, autoarea a vorbit cu o prietenă de-ale ei despre asta și a fost surprinsă de răspunsul primit: „O văd ca pe o sărbătoare. Dumnezeu înțelege prin ce trecem, așa că ne-a dat o pauză în acea perioadă a lunii.”

Autoarea subliniază un detaliu extrem de important în raport cu toate interpretările textelor sfinte, indiferent de religie: traducerea și adaptarea. Sunt variante de Coran în care menstruația e descrisă ca o durere, un disconfort, o boală, sau o poluare. „Deloc surprinzător, fiecare dintre aceste traduceri a fost făcută de bărbați”, notează ea.

Tradiția iudaică se bazează, de asemenea, pe noțiunea de impuritate descrisă în Cartea Leviticului. Legile niddah, care determină ce și cum poate face o femeie aflată la menstruație, derivă din interdicțiile biblice privind contactul cu o femeie aflată la menstruație. Cartea Leviticului declara că o femeie e impură șapte zile, în timpul fluxului menstrual, timp în care contactul sexual e interzis. 

Rabinii au mărit perioada de separare sexuală la 12 zile, cu minimum cinci zile pentru menstruație și șapte zile de curățare post sângerare. După această perioadă, femeia la menstruație se scufunda în mikvah – un mic bazin cu apă dintr-o sursă naturală – și ulterior i se permitea să-și reia activitatea sexuală. Respectarea niddah e una dintre cele trei porunci cheie care revin femeilor evreice.

Potrivit iudaismului ortodox, o femeie trebuie să se abțină nu numai de la sex, ci și de la sărutări, îmbrățișări sau atingeri cu soțul ei timp de cinci zile în timpul menstruației, plus încă șapte zile după. Doar după ce s-a scufundat într-o mikvah ea și soțul ei se pot reconecta fizic.

Unele femei hinduse se retrag din comunitate, într-un soi de concediu de la rutina de familie, de la treburile casnice sau de la ritualurile spirituale, dar fac asta ca un canon al credinței. Există, în schimb, și perspectiva „blestemului” pe care o regăsim la creștini, iar restricțiile impuse femeilor hinduse în timpul menstruației sunt, de asemenea, văzute ca o povară a vinovăției și a impurității contagioase. Vină pentru un act comis de fapt de un războinic bărbat numit Indira. 

Există și rituri spirituale în care menstruația și ciclul menstrual sunt celebrate, cum ar fi Tantrismul. Aici, sexualitatea unei femei aflate la menstruație nu este negată, ba din contră, e încurajată să fie activă sexual în această perioadă a lunii. 

Antropoloaga Alma Gottlieb a scris în cartea „Magia sângelui. Antropologia menstruației” că într-un grup de oameni cunoscuți ca Ebrié, care locuiesc pe Coasta de Fildeș, pierderea ciclului menstrual și a menstruației ar reprezenta mai degrabă un blestem. „În acest caz, menstruația ar părea să fie echivalentul feminin al erecției masculine: asociată cu fertilitatea, nu cu poluarea; dezirabilă și ceva traumatizant de pierdut.”

Toate perspectivele negative s-au revărsat în poveștile populare și au dus, printre altele, și la încurajarea apariției unor mituri care să susțină comportamental prescripțiile ritualice. Suprapune vrăjitoria peste preceptele religioase și ai bazele unei maioneze tăiate. Ăsta chiar e un mit francez conform căreia femeile la menstruație nu ar avea voie să amestece maioneza pentru că s-ar tăia. Dacă ar atinge carnea, s-ar strica. Dacă ar încerca să facă cidru, nu i-ar fermenta.

Menstruația nu are însă nimic murdar. E doar ovulul eliberat lunar și care, nefecundat, e eliminat împreună cu endometrul sub formă de sânge menstrual.

Noul discurs de împuternicire și educație menstruală subliniază, printre altele, că asta nu e o discuție „de fete” cum încearcă adesea brandurile de tampoane să o prezinte. Reproducerea e un fenomen care ne privește pe toți și ar trebui să existe discuții pe această temă cu toți tinerii din școli. Uite aici, de exemplu, ce le-au zis câțiva bărbați activistelor de la Pe Stop pentru că nu trebuie să fii femeie ca să-ți pese de menstruație.

Să ne facem un bine și să nu mai genderizăm discuțiile despre sănătate, evoluție și biologie. Ne-am scăpa de niște stereotipuri inutile. 

De exemplu, Dinara Mukh vorbește despre perioada aia din istoria omenirii în care ciclul menstrual era învăluit în magie și în mister, când se credea că ciclul menstrual și menstruația sunt dătătoare de puteri magice, iar persoanele care aveau menstruație puteau prevede viitorul. Însă percepțiile acestea s-au schimbat în Evul Mediu, iar menstruația a devenit ceva murdar, femeile la menstruație au devenit periculoase, iar sângele menstrual suficient de toxic încât să usuce recolte, să facă bărbații impotenți și să cauzeze dezastre naturale.

Ignoranța educațională și culturală a dus, în timp, la o mare confuzie și lipsă de cunoștințe pentru cele care menstruează, așa că mișcarea prezentă constă în informație și educație menstruală. 

În ce se traduce ignoranța asta? În durere, pentru multe dintre noi, în ore lipsite de la școală, în întreruperea activităților regulate, în zile de muncă duse liminal din cauza durerilor și a simptomelor, iar pentru persoane mai puțin avantajate, la sărăcie menstruală. Adică la folosirea unor materiale improvizate cum ar fi cârpele, vata sau tifonul, lucruri care pot duce la infecții și diferite probleme de sănătate, în locul unor produse menstruale de igienă adecvate. Pentru persoanele dezavantajate mai poate însemna și lipsa accesului la toaletă sau la facilități necesare sănătății, cum ar fi un loc unde persoana să se poate spăla zilnic cu apă și săpun și pe mâini înainte și după schimbarea absorbantului sau tamponului.

Mai poate însemna și lipsa tratamentului sau pur și simplu a banilor pentru câteva calmante sau pentru investigații medicale. Iar peste toate adaugă ingredientul cheie: rușinea.

Ignoranța față de ciclul menstrual are costuri sociale reale și, ca să știm mai bine ce și cum, e necesar să cunoaștem ce se întâmplă în corpurile noastre. Pentru început: ciclul menstrual e diferit de menstruație. 

• În prima zi a ciclului menstrual îți vine menstruația, iar pentru că ovulul nu e fecundat, se desprinde căptușeala uterului și e eliminată de organism;
• Faza foliculară (pre-ovulatorie) – e cea în care ovarele se pregătesc să elibereze un ovul și se numără de prin ziua a șaptea a ciclului menstrual;
• Ovulația apare în ziua 14 a ciclului menstrual și presupune eliminarea unui ovul, de către ovar, printr-una din cele două trompe uterine; 
• Faza luteală (post-ovulatorie) – începe cam prin ziua 21 și e perioada în care ovulul așteaptă să fie fecundat. Pereții uterului, endometrul, se îngroașă, pentru a putea susține o posibilă sarcină. Dacă ovulul nu este fecundat, atunci stratul superior al endometrului ajunge eliminat.

În toate perioadele astea, corpul femeilor trece constant prin schimbări. Tocmai de aceea, ciclul menstrual îți influențează viața. Sunt femei care asociază schimbările astea cu anotimpurile pentru că așa le simt în organism. Ceea ce înseamnă că au perioade în care se simt în hibernare, ca iarna, perioade în care se simt renăscute, ca primăvara etc. Am adunat mai jos câteva sfaturi, în funcție de perioada menstruală.

Când începe menstruația – Estrogenul e scăzut, ești obosită și ai crampe. E o perioadă bună să faci exerciții mai blânde pentru corpul tău, de exemplu yoga sau pilates, sau chiar o sesiune bună de stretching. Cum zice și tipa din clipul de mai jos, dacă simți că ai chef să mănânci pizza la cină, în cadă, ăsta e momentul. Încarcă-te pentru perioada următoare. 

După ce se termină menstruația și începe faza foliculară – Îți cresc nivelurile estrogenului și ale testosteronului, iar odată cu ele energia și motivația. În ultimele zile ale fazei foliculare te poți simți de neoprit, e și faza în care te simți atrăgătoare și ești foarte fertilă. Cică inclusiv orgasmele ar fi mai intense și mai ușor de obținut în faza asta. Ba chiar cică am fi și mai sociale. 

Ovulația – Ai cele mai înalte niveluri de estrogen, ovarul eliberează un ovul și încep schimbările hormonale. În perioada asta e posibil să simți totul un pic mai intens și să te simți obosită sau, datorită nivelurilor ridicate de estrogen și progesteron, să ai chef să zici „da” la tot pentru că totul pare posibil. Poate n-ar fi indicat să-ți consumi toate resursele în perioada asta, ca să nu te lași pe minus pentru ce urmează. 

Faza luteală (undeva prin ziua 19 – 22) – Scade nivelul estrogenului și parcă simți nevoia să te retragi sau să faci chestii mai confortabile. Cresc nivelurile de testosteron și progesteron, ceea ce poate însemna acnee sau exces de sebum. Asta e perioada în care e bine să mănânci sănătos și să te odihnești. Nivelul crescut de progesteron poate însemna balonare, iar în perioada asta unele femei se confruntă fie cu constipație, fie cu diaree. Libidoul tău nu e nici el at the top of its game. E recomandat să faci sport, te ajută cu durerile premenstruale și ar fi bine și reduci consumul de cafea și zahăr.

Cât despre sistemul imunitar în perioadele astea ale ciclului menstrual, nu există încă suficiente date care să ateste clar că e afectat în anumite momente ale ciclului menstrual, însă sunt niște indicații care să-ți explice stările de rău. 

În același timp, dacă ești una dintre persoanele care înainte de ciclu are simptome similare unei răceli sau a unei gripe, cum ar fi durerile musculare, oboseală sau chiar și febră, nu te îngrijora. „Gripa menstruală” – period flu – poate fi de fapt doar răspunsul corpului la inflamarea naturală a uterului, care e străbătut de crampe și elimină celule. Ginecoloaga Dr. Taraneh Shirazian de la N.Y.U. Langone Health zice că e modul în care corpul tău receptează inflamația.

De-a lungul timpului femeile au folosit de la cârpe, frunze și piei de animal până la cauciuc, pastă de lemn, hârtie și orice au putut încropi pentru a-și gestiona menstruația. 

Femeile foloseau în general produse textile, cârpe. Cu timpul, și-au dat seama că, din cauza unei igiene nu neapărat exemplare, materialele astea puteau fi teren fertil pentru bacterii. Așa că în perioada asta au început să apară produsele menstruale printre care și prima cupă menstruală, lenjerie intimă de cauciuc sau primele prototipuri de absorbante. Cel mai vechi model de cupă menstruală patentat avea o curea care se prindea de șoldurile femeii și cupa se insera în vagin. 

În perioada asta s-au făcut o mulțime de descoperiri, iar câteva dintre ele au fost influențate de experiența asistentelor medicale care au activat în timpul războaielor. Acestea și-au dat seama că celuloza era un material mai bun pentru absorbție decât bandajele din pânză. 

A fost o urmare clară: comercializarea la scară largă a absorbantelor și a tampoanelor, atât în Europa, cât și în Statele Unite ale Americii. Tamponul a fost văzut ca produsul magic al timpurilor, însă existau și femei care se fereau să-l folosească din cauza mitului dezvirginării sau pur și simplu a frivolității și a fricii față de sexualitatea și sexualizarea femeii. Pentru că, da, o femeie care-și atingea vulva și intrarea în vagin era ceva rușinos.

În 1956, o inventatoare afro-americană a creat prima centură sanitară cu un adeziv pentru a fixa absorbantul. Din păcate munca ei nu a fost brevetată timp de 30 de ani din cauza rasismului. În 1972 au apărut primele absorbante fără curea și au fost dezvoltate pentru nevoile diferitelor fluxuri menstruale. Iar primele absorbante cu aripioare au apărut prin anii ‘80.

Tampoanele au continuat să fie extrem de folosite, însă în perioada asta au fost înregistrate mii de cazuri de sindrom de șoc toxic și de decese, iar asta le-a scăzut popularitatea. În continuare există avertizări pentru folosirea tampoanelor interioare pentru prea multe ore la rând fără a le schimba, sau pe durata nopții, uitarea tamponului în interiorul vaginului sau folosirea unuia cu un nivel foarte ridicat de absorbție. Și azi există avertismente pe cutiile de tampoane în legătură cu posibilitatea acestor șocuri. 

Tot în aceeași perioadă au fost ridicate și dilemele cu privire la ce intră în facerea tampoanelor. În continuare companiile nu afișează toate ingredientele folosite.

Uite ce spune un studiu medical din 2019: „Tampoanele sunt o sursă potențială de expunere la substanțe chimice. Majoritatea tampoanelor sunt fabricate din bumbac sau din amestecuri de bumbac, deși unele tampoane sunt fabricate numai din raion. Solurile agricole conțin atât metale, cât și pesticide, care provin din utilizarea îngrășămintelor, a nămolurilor de epurare, a apei de irigare și a îngrășămintelor care conțin metale, precum și din aplicarea directă a pesticidelor. Acumularea metalelor în solurile din câmpurile de bumbac este o preocupare emergentă pentru sănătatea publică din cauza dezvoltării industriale rapide și a dependenței tot mai mari de produsele agrochimice. 

Studiile au arătat că plantele de bumbac pot bioacumula diverse metale, inclusiv plumb, cupru, zinc și cadmiu în diferite părți ale plantei. Procesul de înălbire cu clor poate contribui la prezența dioxinelor și a furanilor în tampoane. Identificarea substanțelor chimice specifice este dificilă din cauza lipsei de cerințe de etichetare pentru tampoane.” 

În aceeași perioadă, a apărut o femeie care a regândit cupa menstruală și a făcut-o mai similară cu produsele pe care le folosim azi. În aceeași perioadă, odată cu valul de feminist și mișcarea hippie, au apărut și soluții mai prietenoase cu mediul, cum ar fi bureții naturali. Tot cam pe atunci a apărut și mișcarea #freebleeding (menstruația liberă). 

În prezent, ne bucurăm de o varietate tot mai mare a produselor pentru igiena menstruală și poate partea mea preferată e că sunt tot mai multe femei antreprenoare în schema asta. De exemplu, documentarul de mai jos spune povestea femeilor indiene care au învățat să-și creeze singure absorbantele și au făcut din asta o afacere.

Totodată, intrarea pe piață a mai multor producători înseamnă și o competiție mai mare, iar pentru utilizator înseamnă îmbunătățirea produsului final, inclusiv prin alegerea unor materiale, cum ar fi bumbacul organic, mai puțin periculos pentru organismul persoanei care menstruează. Descoperirea mea favorită din tot avansul ăsta îl reprezintă chiloții menstruali.

Ce ne arată toată aceste informații? Că avem nevoie de mai multă cercetare centrată pe sănătatea femeilor și a sistemului nostru reproducător. Gestionarea igienei menstruale la nivel mondial este legată de cel puțin șase dintre cele 17 obiective ONU pentru Agenda 2030 de dezvoltare durabilă, adoptată de toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite în 2015. Inclusiv România. 

Igiena menstruală e esențială pentru atingerea obiectivelor sănătății și a stării de bine, a calității educaționale, a egalității de gen, a accesului la apă curată și condiții salubre, a consumului și a producției responsabile.

În România există un proiect de lege care adresează sprijinirea persoanelor vulnerabile în accesare produselor de igienă menstruală însă este blocat în Camera Deputaților. La nivel global există 20 de țări care oferă sprijin persoanelor care menstruează. 

Volker Türk, comisarul drepturilor omului de la ONU, a declarat în 2022 că sănătatea menstruală face parte integrantă din sănătatea și drepturile sexuale și reproductive. „Este un factor determinant important pentru realizarea tuturor drepturilor umane, ale femeilor și fetelor în toată diversitatea lor, pentru realizarea egalității de gen și pentru realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă. Pentru a atinge aceste obiective, este esențial ca factorii de decizie politică, practicienii și alți actori relevanți să adopte o abordare cuprinzătoare, multisectorială și a întregului ciclu de viață în ceea ce privește sănătatea menstruală, întemeiată pe drepturile omului.”